Rusia anunţă marţi că urmează să restrângă - începând de la 23 iulie - accesul în localităţi de la frontiera cu Ucraina, din cauza unor bombardamente ucrainene - o mărturisire a eşecului lui Vladimir Putin care a lansat o ofensivă în mai cu scopul de a opri aceste atacuri, relatează AFP.
Preşedintele rus a ordonat la 10 mai un asalt-surpriză al forţelor sale în regiunea ucraineană Harkov, cu scopul de a crea o zonă tampon care să limiteze tiruri ucrainene către regiunea rusă Belgorod.
Forţele ruse au cucerit câteva localităţi ucrainene însă nu au putut să creeze această ”zonă de securitate” şi nici să străpungă apărarea inamică.
Potrivit Kievului, Moscova a înregistrat pierderi foarte grele în acest asalt care este în curs.
”Vom restrânge accesul la 14 localităţi în care situaţia operaţională este extrem de dificilă”, a anunţat pe Telegram guvernatorul rus al regiunii Belgorod Viaceslav Gladkov.
Această decizie este fără precedent, însă este necesară potrivit oficialului, care pare să stabilească astfel că instituirea unei zone-tampon a eşuat.
”Am pierdut deja numeroşi civili, avem mulţi răniţi, iar sarcina noastră este bineînţeles să luăm măsuri de securitate maximă”, anunţă el.
Acest anunţ intervine la câteva săptămâni după ce Occidentul şi-a autorizat - în anumite condiţii - aliatul ucrainean să atace ţinte militare situate pe teritoriul rus cu armament modern occidental. Însă ucrainenii desfăşurau deja de luni de zile atacuri în Rusia cu propriul echipament, mai vechi, mai puţin precis şi cu o rază de acţiune mai restrânsă.
Kievul vrea să mute lupta pe teritoriul rus şi să ţintească instalaţii care sunt folosite în bombardarea Ucrainei.
În regiunea Belgorod, ”puncte de control urmează să fie instalate la intrarea” celor 14 localităţi vizate, iar transportul public, ”inclusiv taxiurile, este interzis”, anunţă în acest comunicat Gladkov.
Numai ”bărbaţii adulţi” vor putea intra în aceste sectoare controlate de către forţele de ordine şi numai ”potrivit unor reguli stricte” - purtarea obligatorie a unei veste antiglonţ şi unei căşti sau însoţiţi de militari într-un vehicul blindat.
Femeile şi copiii au interdicţia de a intra în zonă.
KREMLINUL, CIRCUMSPECT
Kremlinul nu a comentat imediat această decizie.
Pe frontul diplomatic, Rusia a reacţionat marţi cu circumspecţie faţă de declaraţii ale preşedintelui ucrainean care a deschis cu o zi înainte uşa unor negocieri cu Moscova - pentru prima oară din primăvara lui 2022 - prin evocarea unei prezenţe ruse la un viitor summit al păcii.
Volodimir Zelenski a dat asigurări luni că este în favoarea unei prezenţe ruse la un viitor summit - actul doi -, după Conferinţa organizată în Elveţia la jumătatea lui iunie pe tema păcii în Ucraina, care a reunot zeci de lideri, dar de la care Rusia a fost exclusă.
”Primul summit al păcii nu a fost deloc un summit al păcii. Deci, evident, trebuie mai întâi să înţelegem ce înţelege el (Zelenski) prin asta”, a temperat un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat postului Zvezda, difuzat marţi.
Zelenski a anunţat că vrea să prezinte în noiembrie - când au loc alegeri prezidenţiale în Statele Unite - un ”plan” în vederea unei ”păci drepte”, după aproape doi ani şi jumătate de conflict la scară mare care s-a soldat cu sute de mii de victime civile şi militare.
El şi-a exprimat dorinţa ca ”reprezentanţi ruşi” să participe la viitorul summit al păcii în Ucraina, la o dată nedeterminată, care va avea la bază acest plan.
Or Rusia ocupă în continuare aproape 20% din teritoriul ucrainean, iar perspectiva unui armistiţiu rămâne minimă, atât de opuse sunt în acest stadiu poziţiile Kievului şi Moscovei.
Putin a stabilit drept o condiţie prealabilă a unor negocieri o abandonare de către Ucraina a cinci regiuni a căror anexare o revendică Moscova şi a alianţei sale cu Occidentul. Kievul reclamă, la rândul său retragerea forţelor ruse.
Ivan Klyszcz, de la International Centre for Defence and Security din Estonia, consideră că absenţa Rusiei de la primul summit a subminat capacitatea Ucrainei de a obţine susţinere ”dincolo de Occident”, de unde şi deschiderea evocată de Zelenski.
”Acesta ar putea fi un semnal slab care să arate că tabuul de a avea un contact deschis cu Rusia nu va mai fi atât de puternic”, observă el.
Mai multe încercări de mediere şi negocieri între Kiev şi Moscova au eşuat de doi ani şi jumătate.
Ucraina, care încearcă să mobilizeze industria apărării - europană şi americană - să-i ajute armata a anunţat marţi că întreprinderi de armament cehe urmează să producă pe teritoriul ucrainean puşti de asalt şi muniţie.
Kievul suferă de un deficit de oameni şi armament împotriva armatei ruse şi încearcă să-şi contruiască propria industrie militară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
