Cei doi pretendenţi la preşedinţia ucraineană, preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko şi umoristul Volodimir Zelenski, au căutat, fiecare, să obţină o susţinere internaţională, la Berlin şi Paris, vineri, cu nouă zile înaintea turuluidoi al alegerilor, relatează AFP.
Preşedintele interimar Petro Poroşenko a fost primit de către cancelarul german Angela Merkel. Novice în politică şi favorit al scrutinului, Volodimir Zelenski s-a întreţinut cu preşedintele francez Emmanuel Macron.
”A fost o reuniune foarte pozitivă. O întâlnire pentru a ne cunoaşte şi a discuta despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi a ţării”, a comentat apoi Ivan Balkanov, şeful de campanie al lui Zelenski.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Potrivit acestuia, discuţiile - care au durat aproximativ o oră - au vizat procesul de pace din estul Ucrainei - aflate în prezent într-un punct mort şi în care umoristul a sugerat să se implice Marea Britanie şi Statele Unite -, corupţia şi reformele.
Şeful statului francez l-a primit vineri seara pe omologul său Petro Poroşenko.
La Belin, Poroşenko, care s-a aflat înaite de toate în campanie, a discutat despre securitate, cooperarea economică şi investiţii.
"I decided to invite the president."
— DW Politics (@dw_politics) April 12, 2019
German Chancellor Merkel defends her decision to welcome Poroshenko ahead of the run-off elections in Ukraine. Critics say by doing so she's indirectly supporting his candidacy. pic.twitter.com/FHzpK9WxNb
”Trebuie să te baţi pentru a câştiga votul alegătorilor, să fii clar în program, iar asta este ceea ce facem noi acum”, a declarat el într-o conferinţă de presă comună cu Merkel.
Discuţiile cu Berlinul şi Parisul ”sunt importante” pentru ”soarta statului ucrainean şi securitatea europeană”, mai ales în contextul unor ”tentative” de ridicare a sancţiunilor occidentale impuse Rusiei, a subliniat joi Poroşenko, care se prezintă drept un meterez împotrva lui Vladimir Putin.
Campania este urmărită îndeaproape de Franţa şi Germania, ce alcătuiesc împreună cu Rusia şi Ucraina ”Formatul Normandia”, care a încadrat procesul de pace în estul Ucrainei, unde războiul cu separatiştii proruşi s-a soldat cu aproape 13.000 de morţi în cinci ani.
Rusia, afectată de sancţiuni dure, este acuzată de Kiev şi Occident că-i susţine militar şi financiar pe rebelii proruşi, ceea ce Moscova dezminte.
Poroşenko, în vârstă de 53 de ani, un fost ministru de Externe, îşi scoate în faţă experienţa la putere, la finalul unui mandat marcat de negocieri dificile de pace şi de un acord-cheie de apropiere faţă de Uniunea Europeană (UE). El opune experienţa sa lipsei de experienţă a adversarului său.
”SCHIMB DE AMABILITĂŢI”
Considerat de susţinătorii săi drept o faţă nouă într-un peisaj politic a cărui imagine este compromisă, Zelenski nu a organizat vreun miting electoral şi s-a exprimat mai ales pe reţele de socializare.
Primindu-l, Palatul Elysée a provocat o anumită iritare la Kiev.
”Este o situaţie foarte neplăcută şi ciudată”, a declarat pentru AFP o sursă diplomatică ucraineană.
”Seamănă foarte mult a concurs de frumuseţe”, a apreciat altă sursă.
Preşedinţia franceză a insistat asupra statutului său de ”candidat calificat în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale”, însă unii observatori apreciază că acest umorist, în vârstă de 41 de ani, este luat în serios mai ales din cauza scorului bun pe care l-a obţinut în primul tur - peste 30% din voturi, faţă de 16% câte a obţinut Poroşenko.
Confirmându-i statutul de favorit, un sondaj publicat joi îl creditează cu 61% în intenţiile de vot, în al doilea tur, iar pe contracandidatul său cu doar 24%.
”Franţa arată că înţelege în ce direcţie se îndreaptă alegătorii ucraineni şi că trebuie să stabilească contacte”, comentează Leonid Litra, un expert de la Centrul de analiză New Europe de la Kiev.
Alegerile prezidenţiale din Ucraina se desfăşoară într-un moment în care fosta republică societică, cu 44 de milioane de locuitori, situată la porţile UE, se confruntă cu cea mai gravă criză de la indepenenţa sa, în 1991.
Venirea la putere a prooccidentalilor, în 2014, a fost urmată de anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia şi de un război sângeros în partea de est a Ucrainei.
Înainte de începutul ostilităţilor în est, Zelenski s-a arătat mai întăi conciliant, declarându-se să se aşeze ”în genunchi” în faţa lui Putin pentru a evita un ”conslict militar” între cele două ”popoare surori”.
După primul tur al alegerilor prezidenţiale, el şi-a înăsprit tonul, declarând că vrea să ceară Kremlinului compensaţii pentru război şi pierderea Crimeei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
