Oficialii din Hiroshima au criticat sprijinul tot mai mare pentru armele nucleare ca măsură de descurajare, ca urmare a neliniştii provocate de războiul Rusiei în Ucraina şi a tensiunilor din Coreea, duminică, în timp ce oraşul îşi amintea de bombardamentul atomic de acum 78 de ani, scrie AP.
Comemorarea a avut loc la două luni după ce Hiroshima a găzduit un summit al Grupului celor 7 mari naţiuni industriale, în cadrul căruia liderii G7 au vizitat parcul păcii din oraş şi un muzeu dedicat celor care au murit în primul atac atomic din lume.
Liderii au emis o declaraţie comună prin care au cerut continuarea neutilizării armelor nucleare, dar au justificat, de asemenea, existenţa unor astfel de arme pentru „a servi în scopuri defensive, a descuraja agresiunea şi a preveni războiul şi coerciţia”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Primarul oraşului Hiroshima, Kazumi Matsui, a respins această poziţie în discursul său de pace de la comemorare.
„Liderii din întreaga lume trebuie să se confrunte cu realitatea că ameninţările nucleare exprimate acum de anumiţi factori de decizie politică dezvăluie nebunia teoriei descurajării nucleare”, a spus el. „Ei trebuie să ia imediat măsuri concrete pentru a ne conduce din prezentul periculos către lumea noastră ideală”.
Guvernatorul Hiroshimei, Hidehiko Yuzai, a pus sub semnul întrebării apelurile tot mai numeroase pentru o descurajare nucleară consolidată în întreaga lume, inclusiv în Japonia, de când Rusia a invadat Ucraina şi a avertizat cu privire la o posibilă utilizare a armelor nucleare, în timp ce Coreea de Nord avansează în dezvoltarea rachetelor şi a armelor nucleare.
„Cei care cred în descurajarea nucleară proactivă, care spun că armele nucleare sunt indispensabile pentru a menţine pacea, nu fac decât să întârzie progresul către dezarmarea nucleară”, a declarat Yuzai.
Bomba atomică lansată de Statele Unite asupra Hiroshimei la 6 august 1945 a distrus oraşul, ucigând 140.000 de persoane, iar o a doua bombă lansată trei zile mai târziu asupra oraşului Nagasaki a ucis alte 70.000 de persoane. Japonia a capitulat la 15 august, punând capăt celui de-al Doilea Război Mondial şi celor aproape jumătate de secol de agresiune a Japoniei în Asia.
Prim-ministrul Fumio Kishida, care reprezintă Hiroshima în Parlament, a încercat să sublinieze angajamentul G7 faţă de dezarmarea nucleară şi o condamnare a ameninţărilor Rusiei de a folosi arme atomice. Dar el a fost criticat de supravieţuitori pentru că a refuzat să semneze Tratatul privind interzicerea armelor nucleare.
Susţinând că pactul este inaplicabil deoarece niciun stat cu arme nucleare nu l-a semnat, Kishida s-a angajat să servească drept punte de legătură între statele nucleare şi cele nenucleare şi să lucreze pentru dezarmarea nucleară. Criticii săi spun că este o promisiune goală, deoarece Japonia se bazează pe umbrela nucleară a SUA pentru protecţie şi şi-a extins rapid armata.
Japonia, Statele Unite şi Coreea de Sud îşi intensifică cooperarea în domeniul securităţii ca răspuns la o China mai asertivă şi la ameninţările nucleare şi cu rachete tot mai mari din partea Coreei de Nord. Washingtonul şi Seulul au convenit să îşi consolideze cooperarea în materie de descurajare nucleară, iar Japonia doreşte, de asemenea, o protecţie mai puternică din partea armelor nucleare americane.
Kishida, care a participat, de asemenea, la ceremonia de duminică, a declarat că drumul spre o lume fără arme nucleare a devenit mai greu din cauza tensiunilor şi conflictelor în creştere. „Dar situaţia face şi mai important ca lumea să recapete impulsul”, a spus el.
Oamenii prezenţi la ceremonie au ţinut un moment de reculegere cu sunetul unui clopot al păcii la ora 8.15, ora la care un B-29 american a aruncat bomba asupra oraşului. Sute de porumbei albi, consideraţi simboluri ale păcii, au fost eliberaţi.
Mulţi supravieţuitori ai bombardamentelor au răni şi boli de durată, rezultate în urma exploziilor şi a expunerii la radiaţii, şi se confruntă cu discriminarea în Japonia.
Începând cu luna martie, 113.649 de supravieţuitori, a căror vârstă medie este acum de 85 de ani, sunt eligibili pentru asistenţă medicală guvernamentală, potrivit Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale. Dar mulţi alţii, inclusiv cei care spun că au fost victimele „ploii negre”, sunt încă fără sprijin.
Primarul a îndemnat guvernul lui Kishida să ofere un sprijin mai puternic şi să răspundă dorinţelor lor.
Supravieţuitorii în vârstă, cunoscuţi în Japonia sub numele de hibakusha, continuă să facă presiuni pentru interzicerea armelor nucleare şi speră să convingă generaţiile mai tinere să se alăture mişcării. Un grup condus de o serie de tineri susţinători, inclusiv de cei din Hiroshima, încearcă să determine guvernul japonez să semneze tratatul de interzicere a armelor nucleare până în 2030.
Aceste comemorări au fost precedate de recenta lansare în Statele Unite a filmului „Oppenheimer”, un film biografic realizat de Christopher Nolan despre J. Robert Oppenheimer, unul dintre creatorii armei atomice americane care a lovit Hiroshima şi Nagasaki. Nu a fost anunţată nicio dată de lansare în Japonia, iar filmul ar putea să nu fie difuzat deloc în această ţară.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
