Preşedintele rus Vladimir Putin a discutat miercuri seara la telefon cu liderii separatişti proruşi din estul Ucrainei - pentru prima oară de la izbucnirea războiului - despre un posibil schimb de prizonieri cu Kievul, relatează AFP.
Anunţată de Kremlin şi separatişti, această discuţie a fost purtată cu liderii ”republicilor” autoproclamate de rebeli Doneţk şi Lugansk -Aleksandr Zaharcenko şi, respectiv, Igor Plotniţki.
Ea a avut loc în urma cereri formulate miercuri de politicianul ucranean Viktor Medvedciuk, unul dintre reprezentanţii Kievului la negocierile cu rebelii şi totodată un apropiat al preşedintelui rus.
Medvedciuk i-a cerut lui Putin să intervină pe lângă liderii separatişti cu scopul de a face să avanseze problema unui schimb de prizonieri între rebeli şi autorităţile de la Kiev în formatul ”toţi contra toţi”.
Kremlinul a anunţat într-un comunicat că preşedintele şi şefii separatişti proruşi au discutat despre ”iniţiativa (...) lui Viktor Medvedciuk cu privire la un schimb de prizonieri între Ucraina şi republicile populare Doneţk şi Lugansk”.
Liderii separatişti ”au susţinut iniţiativa, precizând că este necesar să se facă mai mult în legătură cu această problemă cu reprezentanţii părţii ucrainene”, se arată în comunicat.
Vladimir Putin nu a mai discutat vreodată în mod direct cu cei doi ”preşedinţi” ai ”republicilor” autoproclamate în estul Ucrainei, Aleksandr Zaharcenko şi Igor Plotniţki, de la izbucnirea acestuii conflict armat care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi în trei ani jumătate.
Potrivit lui Medvedciuk, Kievul este pregătit să predea 306 persoane rebelilor şi speră ca separatiştii să fie de acord să elibereze, în schimb, 74 de prizonieri, militari sau activişti pro-Kiev.
Ultimul schimb de prizonieri a avut loc în septembrie 2016, când doi susţinători ai Kievului luaţi prizonieri de rebeli au fost eliberaţi în schimbul a patru separatişti.
Ucraina se confruntă din 2014 cu un conflict armat între forţe guvernamentale şi separatişti proruşi susţinuţi, acuză Kievul şi Occidentul, de Rusia, care respinge aceste acuzaţii.
Acorduri de pace semnate la Minsk în februarie 2015 au condus la implementarea mai multor armistiţii ce au redus în mare parte violenţele, însă partea lor politică nu a fost pusă în aplicare vreodată. Beligeranţii se acuză reciproc de acest eşec.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...