Numărul persoanelor care utilizează cea mai periculoasă rută de migraţie din lume – de-a lungul Mediteranei Centrale – pentru a ajunge în UE s-a dublat, ceea ce a făcut ca trecerile ilegale de la frontierele externe ale UE să ajungă la cel mai înalt nivel din ultimii şapte ani. Peste 2.000 de persoane care încercau să ajungă ilegal în UE au dispărut anul acesta în Marea Mediterană.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Pe măsură ce migraţia revine în topul agendei politice a Europei, inclusiv în Marea Britanie, agenţia europeană a pazei de frontieră şi de coastă a transmis vineri că numărul sosirilor ilegale a crescut cu 13% între ianuarie şi iulie, ajungând la 176.100, cel mai mare din 2016.

Frontex a transmis că situaţia a fost determinată în întregime de o creştere cu 115% a numărului de persoane care folosesc ruta „Medteraneană Centrală”, care este acum principala rută de migraţie către UE şi reprezintă mai mult de jumătate din toate cazurile depistate la frontierele UE.

Mulţi, însă, nu reuşesc. Potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie a ONU, până acum, în 2023, peste 2.090 de persoane au dispărut în Marea Mediterană, majoritatea pe ruta centrală.

Ruta, din Libia sau Tunisia spre nord până în Grecia sau Italia, poate dura câteva zile, este adesea făcută cu bărci inadecvate, supraîncărcate periculos şi a fost folosită cu succes de peste 89.000 de oameni în primele şapte luni ale anului 2023, conform Frontex.

Se crede că cel puţin 41 de persoane au murit săptămâna trecută, când o barcă s-a scufundat în largul insulei italiene Lampedusa. Patru supravieţuitori au spus că nava ruginită, ai cărei pasageri includeau trei copii, a pornit din portul tunisian Sfax cu şase zile în urmă.

În iunie, un trauler de pescuit vechi şi supraaglomerat despre care se crede că transporta până la 750 de persoane s-a scufundat în apele internaţionale din largul Pilos, pe coasta de vest a Greciei, la patru zile după ce a plecat din estul Libiei. Doar 104 persoane au fost salvate.

Cu toate acestea, a spus Frontex, „presiunea migratorie” pe ruta centrală a Mediteranei pare să continue să crească, deoarece contrabandiştii „oferă preţuri mai mici migranţilor care pleacă din Libia şi Tunisia pe fondul concurenţei acerbe dintre grupările infracţionale”.

Sosirile pe toate celelalte rute principale de migraţie în UE au scăzut faţă de un an în urmă, a spus agenţia, cu scăderi variind de la 2% pe ruta mediteraneană de vest (din Maroc până în Spania) până la 29% pe ruta mediteraneană de est, de la Turcia la Grecia. .

Ruta terestră din Balcanii de Vest, care trece prin Macedonia de Nord şi Serbia către Croaţia, Slovenia şi Ungaria, a rămas a doua cea mai activă, dar cele 52.200 de traversări detectate au reprezentat o scădere abruptă de 26% faţă de aceeaşi perioadă de şapte luni a anului trecut.


Pentru iulie, agenţia a declarat că aproape 42.700 de treceri neregulate ale frontierei au fost detectate la frontierele externe ale UE, o creştere cu 19% faţă de aceeaşi lună din 2022 şi cel mai mare total din martie 2016, la sfârşitul crizei migraţiei europene din 2015.

Frontex a spus că numărul de „ieşiri” ale Canalelor către Regatul Unit din Franţa a fost de aproape 5.500 în iulie, ducând totalul pentru primele şapte luni din 2023 la aproape 27.300 – o scădere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Potrivit cifrelor guvernului Regatului Unit, 15.826 de persoane au sosit prin Canal la 10 august a acestui an, cu 15% mai puţine decât la aceeaşi perioadă a anului trecut.

În timp ce numărul persoanelor care încearcă să ajungă în Europa rămâne cu mult scăzut faţă de vârful din 2015-2016, numărul creşte brusc, iar sentimentul anti-imigraţie şi presiunea politică sunt în creştere pe tot continentul, inclusiv în Marea Britanie.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.