Patru femei şi un bărbat la conducerea UE

Ursula von der Leyen, realeasă joi la conducerea Comisiei Europene (CE), nu este singura femeie în sferele înalte ale Uniunii Europene (UE), al cărei corp conducător s-a feminizat, iar după un prim tur de orizont patru femei şi un bărbat se află sau urmează să se afle în curând în posturi-cheie în Europa Celor 27, relatează AFP.

URSULA VON DER LEYEN, FAŢA UE

Prima femeie care deţine preşedinţia CE, germanca în vârstă de 65 de ani a obţinut joi încrederea majorităţii  eurodeputaţilor pe o perioadă de încă cinci ani la şefia Executivului european.

Adepta unei comunicări milimetric de precise, fostul ministru al Apărării al Angelei Merkel a ştiut să se impună după un prim mandat zguduit de turbulenţe, pandemia covid-19 şi Războiul din Ucraina, şi să încarneze politica UE, în pofida provocării unor tensiuni.

"VDL" şi-a forjat imaginea unei conducătoare puternice în timpul "sofagate", protestând faţă de comportamentul considerat sexist al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan şi Consiliului European Charles Michel de a o plasa la distanţă, pe o canapea în timpul unei vizite în Turcia.

KAJA KALLAS, DIPLOMATA-ŞEFĂ DESEMNATĂ

Premierul eston Kaja Kallas - care a demisinat luni - urmează, la rândul său, să obţină aprobarea Parlamentului European (PE) pentru a prelua în mod oficial frâiele diplomaţiei europene.

Acest vot urmează să aibă loc în toamnă.

Această avocată de meserie, în vârstă de 47 de ani, a fost desemnată de către statele membre UE să-i succeadă spaniolului Josep Borrell, care a succedat două femei - italianca Federica Mogherini şi britanica Catherine Ashton.

Supranumită ”Doamna de Fier” la Tallinn, fiica fstului comisar european Siim Kallas este o adeversară hotărâtă a Kremlinului.

Sub conducerea sa, Guvernul eston a scos din spaţiul public monumente de război datând din epoca sovietică, o fermitate din cauza căreia a ajuns în februarie pe lista persoanelor căutate de către Moscova.

ROBERTA METSOLA, ŞEFA PARLAMENTULUI

De asemenea o susţinătoare foarte activă a Ucrainei, conservatoarea malteză Roberta Metsola, în vârstă de 45 de ani, a obţinut marţi la Strasbourg un al doilea mandat de doi ani şi jumătate la preşedinţia Parlamentului European (PE).

Ajunsă în această funcţie la începutul lui 2022, ea era atunci cea mai tânără femeie care prelua şefia adunării. Este a treia femeie care o deţine, după franţuzoiacele Simone Veil (1979-1982) şi Nicole Fontaine (1999-2002).

În primul său mandat, zguduit de scandalul Qatargate cu privire la suspiciuni de corupţie a unor aleşi, PE a adoptat legislaţii de mediu, Pactul Verde, reglementări fără precedent impuse giganţilor digitali şi Pactul Migraţiei al UE.

Credincioasă poziţiei împotriva avortului a partidului său naţionalist maltez, Metsola s-a angajat la accederea la preşedinţie să apere poziţiile oficiale ale instituţiei, să ”meargă mai departe pentru a garanta şi apăra drepturile femeilor” şi să contracareze violenţele cărora le sunt supuse femeile. Ea a reiterat marţi aceste priorităţi.

ANTONIO COSTA, ŞEFUL CONSILIULUI

La şapte luni după ce a demisionat din postul de premier, socialistul portughez Antonio Costa se impune la Bruxelles, unde a fost ales, la sfârşitul lui iunie, preşedinte al Consiliului European, organul care defineşte orientările şi priorităţile politice ale UE.

Un tactician pragmatic şi abil, el a dovedit că este capabil să poarte negocieri dificile, ca în 2020, când a contribuit la convingerea premierului naţionalist ungar Viktor Orban să nu blocheze planul european de relansare economică post-covid, crucial în Portugalia.

Simţul compromisului urmează să fie un atu preţios acestui jursit în vârstă de 63 de ani - cu origini indiene - la şefia cenaclului şefilor de stat şi de guverne ai Celor 27.

El urmează să-i succeadă lui Charls Michel al 1 decembrie.

CHRISTINE LAGARDE, GARANTA EURO

Prima femeie la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, în vârstă de 68 de ani, a sosit la Frankfurt în 2019, după ce a fost prima femeie ministru al Economiei franceze şi prima directoare generală a Fondului Monetar Internaţional.

Lăudată pentru sângele său rece în timpul furtunilor economice, ea se distinge prin poziţia favorabilă pe care o are faţă de includerea luptei împotriva modificărilor climatice în politica monetară, o idee care nu se bucă încă de unanimitate în mediul bancherilor centrali, lângă care se va afla până în 2027, în cazul în care îşi duce la bun sfârşit mandatul de opt ani la BCE.

La jumătatea mandatului, acţiunea lui Lagarde, într-un context inflaţionist, era judecată drept mediocră de către o majoritate a personalului instituţiei, spre deosebire de predecesorii săi, potrivit unei anchete interne a Sindicatului Ipso, publicată în ianuarie.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.