Negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a sugerat ca parteneriatul viitor dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie să fie de tipul unui Acord de Asociere şi a precizat că PE nu exclude posibilitatea ca Regatul Unit să beneficieze de o perioadă de tranziţie până la ieşirea complete din UE.
“Suntem de părere că cea mai bună cale pentru un viitor parteneriat strâns între Uniune şi Marea Britanie este un acord de asociere bazat pe Articolul 217 din Tratatul (de la Lisabona)“, a afirmat Verhofstadt.
„Uniunea poate încheia cu una sau mai multe ţări terţe acorduri prin care stabileşte asocierea, implicând drepturi şi obligaţii reciproce, acţiuni comune şi proceduri speciale”, scrie în articolul invocat.
Verhofstadt a subliniat că astfel de acorduri de asociere merg dincolo de un acord comercial şi pot include cooperarea în domeniul securităţii sau programul Erasmus, de exemplu.
De asemenea, PE nu exclude o perioadă de tranziţie, aşa cum a sugerat şi premierul Marii Britanii Theresa May, în scrisoare prin care a declanşat procesul de Brexit. Verhofstadt a apreciat, însă, că această perioadă ar trebui limitată în timp şi că PE propune o durată de trei ani.
„Este un eveniment fără precendent si regretabil că un stat membru pleaca, dar în Tratatul (de la Lisabona – n.r.) scrie clar că această instanţă trebuie să dea acordul final pentru acord”, a atras atenţia negociatorul Parlamentului European pentru Brexit.
El a precizat că rezoluţia care va fi supusă la vot în PE săptămâna viitoare, şi care este susţinută deja de patru grupuri politice - ALDE, PPE, Verzi şi S&D – prezintă practice punctele-cheie pe care acordul pentru Brexit trebuie să le includă pentru ca aleşii să îl aprobe.
“Principiul de baza este: cetăţenii pe primul plan”, a explicat el, precizând că se referă atât la cetăţenii UE din Marea Britanie, cât şi la cei britanici din UE.
„Vrem ca aceste negocieri să înceapă cu drepturile”cetăţenilor, a precizat Verhofstadt, subliniind: „Suntem complet împotriva faptului ca cetăţenii să devină monedă de negociere”.
De asemenea, el a cerut ca UE să analizeze metode de a reduce efectele negative suferite de „acei britanici care îşi pierd cetăţenia europeană”, iar soluţia trebuie să fie în concordanţă cu normele UE.
„În al doilea rând, (...) sperăm negocieri corecte şi constructive, adică fără (discuţii – n.r.) de culise”, a subliniat Verhofstadt, oferind ca exemplu de situaţie pe care Parlamentul European nu o va accepta lansarea de negocieri de culise pentru acorduri comerciale între Marea Britanie şi alte ţări, înainte de aprobarea acordului de divorţ. El a atras atenţia că, până în momentul ieşirii, Marea Britanie este în continuare membru UE, cu drepturi şi obligaţii, şi nu are dreptul să negocieze acorduri comerciale singură.
“Unitatea UE este vitală”, a insistat Verhofstadt, explicând că, pe parcursul negocierilor, trebuie luate în calcul interesele statelor membre. El a admis că un caz deosebit îl reprezintă Irlanda, care are legături istorice cu Marea Britanice şi singura ţară UE cu graniţă terestră comună cu Regatul Unit.
„Ne aşteptăm ca UE să (...) onoreze toate obligaţiile legale, financiare şi bugetare” pe care şi le-a asumat, a mai spus el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
