Parchetul Parisului deschide anchetă penală privind gestionarea crizei Covid-19 în Franţa; 14 proceduri judiciare în baza plângerilor depuse în timpul izolării vizează capete de acuzare de ”omor din culpă” şi ”punerea în pericol a vieţii altuia”

Procurorul Parisului Rémy Heitz a anunţat deschiderea unei vaste anchete preliminare cu privire la gestionarea criticată a crizei covid-19 în Franţa, vizând capete de acuzare de ”omoruri din culpă” şi ”punerea în pericol a vieţii altuia”, relatează AFP.

Această anchetă - un răspuns judiciar dat plângerilor primite de Parchetul din Paris în timpul izolării - ”nu vizează să stabilească responsabilităţi politice sau administrative”, a precizat Heitz, ci ”să scoată la iveală eventuale infracţiuni penale” ale decidenţilor naţionali.

Ea nu îl vizează pe şeful statului - care nu răspunde penal - şi nici pe membrii Guvernului - a căror responsabilitate ţine de Curtea de Justiţie a Republicii, sesizată cu privire la 80 de plângeri.

Această ”anchetă-umbrelă” cuprinde, pe de o parte, 13 proceduri vizând plângeri ale unor asociaţii şi organizaţii sindicale, iar pe de altă parte o a 14-a procedură care înglobează 33 de plângeri, marea majoritate a unor persoane particulare, prin formulare tip de pe site-ul plaintecovid.fr.

Aceste investigaţii - încredinţate Oficiliului central de luptă împotriva unor atingeri aduse mediului şi sănătăţii publice (Oclaesp) - vizează principalele revendicări, prezentate de la începutul epidemiei - între altele, protecţia muncii, punerea la dispoziţie de măşti de protecţie şi de teste.

Ancheta a fost deschisă cu privire la ”omor din culpă”, ”răniri din culpă”, ”punerea în pericol a vieţii altuia”, ”abţinere voită de la lupta împotriva unui sinistru”, ”neoferirea de asistenţă unei persoane aflate în pericol”.

”În cazul în care există culpe penale, vor fi foarte probabil - aceasta este o ipoteză - culpe neintenţionate. Or legea prevede condiţii precise în vederea stabilirii acestor delicte. Ea cere proba unei ”culpe calificate”, care nu este o simplă imprudenţă sau neglijenţă”, a precizat procurorul.

Gruparea acestor anchete va permite, astfel, în opinia procurorului, să se stabilească un fond documentar comun cu privire la situaţia cunoştinţelor ştiinţifice, întrucât ”în vederea acestui tip de infracţiuni, Codul Penal prevede că este necesar să se aprecieze respondabilităţile” decidenţilor ”din perspectiva mijloacelor şi cunoştinţelor de care dispuneau la momentul deciziilor”, subliniază Heitz.

Această anchetă naţională nu vizează azilurile de bătrâni Ephad, instituţiile pentru bătrâni dependenţi, care fac obiectul unor anchete locale - inclusiv două la Paris, dar şi la Nanterre, în regiunea pariziană, sau la Grasse (sud-est).

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.