Paisprezece marinari au murit într-un incendiu, la bordul unui submarin de cercetare aparţinând armatei ruse, cu baza în Marele Nord rus, au anunţat autorităţile marţi, trezind amintirea tragediei submarinului cu propulsie nucleară Kursk, care a marcat profund ţara, relatează AFP.
Preşedintele Vladimir Putin, foarte criticat în 2000 din cauza felului în care a gestionat catastrofa submarinului Kursk, nu a reacţionat până marţi seara.
Armata a oferit doar puţine detalii despre accident, care a avut loc luni, într-un misterios submersibil destinat, potrivit versiunii oficiale, studierii mediului marin şi fundului oceanelor.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Potrivit ministerului rus al Apărării, citat de agenţii ruse, cele 14 persoane moarte, mebri de echipaj de submarin din cadrul armatei ruse, au fost intoxicate în urma incendiului. Incendiul a fost controlat, iar submarinul s-a întors în portul în care îşi are baza, ceea ce sugerează că există supravieţuitori.
Incendiul a izbucnit în cursul unei operaţiuni vizând culegerea de date de pe fundul marin, potrivit armatei ruse, care precizează că submersibilul îşi are baza în oraşul închis Severomorsk, în regiunea Murmansk, în Arctica.
O anchetă este în curs, a armatei ruse, în vederea stabilirii cauzelor incendiului, potrivit aceleiaşi surse, care nu precizează câţimarini se aflau la bord la momentul accidentului.
Potrivit unor surse citate de ziarele ruse RBK şi Novaia gazeta, submersibilul respectiv este submarinul nuclear AS-12, supranumit ”Loşarik”, după numele personajului desenului animat sovietic, din cauza fomei obiţnuite a armaturii sale.
Sunt cunoscute puţine lucruri despre AS-12, însă nu ar fi înarmat şi ar putea atinge o adâncime de 6.000 de metri cu 25 de membri ai echipajului, potrivit Novaia Gazeta.
NUMEROASE ACCIDENTE
Acest accident aminteşte tragedia submarinului cu propulsie nucleară Kursk, perla coroanei flotei ruse, care s-a scufundat în timpul unor manevre în Marea Batents, cu 118 oameni la bord, la 12 august 2000, la începutul primului mandat al lui Putin.
Una dintre torpile a explodat, antrenând distrugerea întregului stoc de muniţie şi trimiţând bastimentul la 110 metri adâncime. Douăzeci şi trei de membri ai echipajului au supravieţuit timp de mai multe zile exploziei, însă au murit din cauză că nu au fost salvaţi la timp.
Dispariţia submarinului Kursk rămâne până în prezent cea mai gravă catastrofă din istoria Marinei ruse şi o umbră pe bilanţul liderului de la Kremlin, criticat dur din cauza modului în care a gestionat cazul. Tragedia a marcat în mod profund memoria societăţii ruse.
În 2008, 20 de persoane au murit asfixiate la bodul submersibilului rus Nerpa, în Marea Japoniei, după ce au inhalat gaz freon emis de sistemul antiincendiu. Peste 200 de persoane se aflau la bord, o suprafaţă locuibilă prevăzută pentru 80 de persoane.
În ultimii zece ani, trei incendii au avut loc la bordul unor submarine ruse aflate în reparaţii. Specialişti relevă probleme de disciplină şi de respectare a normelor de securitate pe şantiere navale.
Numeroase alte accidente mortale au avut loc în anii '60 şi '70 implicând submarine în principal sovietice, dar şi dispariţia submarinului american USS Thresher cu 129 de persoane la bord - cea mai sângeroasă catastrofă de până în prezent.
Rusia îşi consolidează neîncetat prezenţa în Arctica, unde speră să devină prima putere economică şi militară, profitând de modificările climatice şi de topirea gheţii, care urmează să deschidă noi rute comerciale în Marele Nord.
Ea a redeschis în regiune, în ultimii ani, mai multe baze militare pe care le-a abandonat la căderea URSS şi şi-a consolidat de asemenea efectivele Flotei de Nord.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
