Opoziţia rusă, luată pe nepregătite, nu ştie pe care picior să danseze - stupoare, disperare - în reacţia faţă de remanierea-fulger a sistemului politic rus întreprinsă de către Vladimir Putin, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Preşedintele rus a scos în mod brutal clasa politică din toropeala vacanţei de iarnă, propunând la 15 ianuarie o reaşezare a Constituţiei ruse şi provocând apoi demisia nepopularului premier Dmitri Medvedev şi a Guvernului acestuia.

Cinci zile mai târziu el şi-a trimis amendamentele Parlamentului.

Unanim ostili reformei, opozanţii întârzie, cu toate acestea, să risposteze acestei operaţiuni-fulger, pe care nu ştiu cum s-o interpreteze.

”Nimeni nu înţelege ce se întâmplă. Nimic nu este clar. Absolut nimic”, notează pe blog principalul opozant al Kremlinului Aleksei Navalnîi. ”Viaţa ne va clarifica strategiile într-un viitor apropiat”, mărturiseşte el.

Singurul lucru de care este sigur este că ”Putin vrea să fie conducătorul pe viaţă al ţării”.

Omul de afaceri Mihail Hodorkovski, un opozant în exil, denunţă măsuri care vor permite ”păstrarea vieţii unui sistem care va garanta inamovabilitatea gangului lui Putin”.

”ATÂT DE GRĂBIT”

Însă amendamentele la Constituţie nu spun cum intenţionează Putin să păstreze o asemenea influenţă după 2024, când va fi obligat, afectat de limita mandatelor, să plece de la Kremlin, condamnându-i pe observatori şi opozanţi să se piardă în speculaţii.

Aceste reforme propun transferul anumitor prerogative Parlamentului, ca aceea de a alege premierul, însă ele consolidează altfel puterea de a numi în funcţii a preşedintelui.

Ele consolidează de asemenea rolul unui organ consultativ, lăsând loc unor speculaţii potrivit cărora acest Consiliu de Stat ar putea deveni inima regimului după 2024.

”Este, poate, pentru prima oară când nu înţeleg logica internă a lui Putin”, recunoaşte deputatul în opoziţie Ghenadi Gidkov.

”Pur şi simplu nu înţeleg de ce este atât de grăbit”, afirmă el.

Unele formaţiuni de opoziţie, precum Partidul Iabloko (liberal), afirmă că vor să dea o replică şi pregătesc propuneri alternative reformei Constituţiei - adoptată în timpul primului preşedinte rus Boris Elţîn în 1993.

Însă deputaţii din Duma de Stat - în care domină partidele favorabile puterii - au început deja examinarea amendamentelor şi urmează să le aprobe în pas de marş. Apoi ele vor fi supuse ruşilor, poate în primăvară.

Potrivit unor critici, Kremlinul se grăbeşte atât de tare pentru a nu lăsa timp opoziţiei să se mobilizeze, după ce aceasta a scos cu succes în stradă, în vară, mii de persoane până în alegerile locale.

MANIFESTAŢII LA ŞASE SĂPTĂMÂNI DUPĂ ANUNŢURI

În 20 de ani de putere, Vladimir Putin a reuşit să pună căluş presei şi să excludă opoziţia din jocul politic.

Ultimele contestări de amploare - în 2012 şi în 2019 - s-au soldat cu o reprimare poliţistă dură. Unii activişti au fost condamnaţi la pedepse grele cu închisoarea.

Potrivit opozantului Ilia Iaşin, creiticii Kremlinului preconizează o manifestaţie de anvergură împotriva recentelor anunţuri ale lui Putin - la 29 februarie - adică la şase săptămâni după acestea.

Până atunci, criticii sistemului denunţă precipitarea Kremlinului, apreciind că este periculos să te grăbeşti să modifici Legea fundamentală.

Asta cu atât mai mult cu cât un grup de lucru alcătuit din 75 de persoane - format de către şeful statului să se aplece asupra reformei constituţionale - a fost vidat de orice conţinut de anunţarea luni a amendamentelor.

”Tot ceea ce se întâmplă este o umilire a Constituţiei şi societăţii”, subliniază Lev Shlosberg, un ales regional din Partidul Iabloko, denunţând un "Blitzkrieg".

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.