Alegătorii olandezi merg la urne miercuri, în cadrul unor alegeri foarte disputate, în care sondajele de opinie arată că cel puţin trei partide - inclusiv de extremă dreapta - ar putea spera la primul loc, fără să se fi conturat un lider clar, relatează Reuters.
Un sondaj de opinie ponderat publicat în ajunul votului a arătat că Partidul Libertăţii al controversatului Geert Wilders, un lider de extremă dreapta, se află la egalitate cu Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD) al premierului demisionar Mark Rutte, urmat îndeaproape de coaliţia Partidul Laburist/Verzi, condusă de fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene Frans Timmermans.
Un singur lucru este sigur: Olanda va avea primul nou premier după mai bine de un deceniu. Mark Rutte, aflat de 13 ani la putere, a demisionat în iulie, când cel de-al patrulea său guvern de coaliţie s-a prăbuşit.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Restrângerea imigraţiei - problema care a declanşat prăbuşirea ultimului cabinet al lui Rutte - a fost o temă-cheie în campanie. "A fost îndeajuns. Ţările de Jos nu mai pot suporta. Acum trebuie să ne gândim mai întâi la propriul nostru popor. Frontierele sunt închise. Zero solicitanţi de azil", a declarat marţi seara Geert Wilders într-o dezbatere televizată.
"Nu cred că cineva crede că Wilders ar fi un prim-ministru pentru toţi. El este adeptul închiderii graniţelor, al excluderii grupurilor care consideră că nu au ce căuta în Olanda", a reacţionat ministrul justiţiei Dilan Yesilgoz, o imigrantă turcă, dar cu poziţii dure în materie de imigraţie şi succesoare a lui Rutte la conducerea VVD. Ea speră să devină prima femeie prim-ministru a ţării.
O altă miză a scrutinului este de a vedea dacă alegătorii uneia dintre cele mai prospere ţări din Europa sunt dispuşi să continue să finanţeze politicile climatice, cum ar fi o lansare costisitoare a parcurilor eoliene offshore, pe fondul unui şoc al costului vieţii pe întregul continent.
Niciun partid nu este pe cale să obţină mai mult de 20% din voturi, iar în condiţiile în care sondajele de ultimă oră arată că liderul laburist Frans Timmermans şi Wilders au înregistrat progrese, sunt posibile multe scenarii.
Urnele s-au deschis la ora locală 7:30 a.m. (08:30, ora României) şi se vor închide la ora locală 21:00 (22:00, ora României), când televiziunea publică naţională NOS va publica primul sondaj la ieşirea de la urne.
O clasare pe primul loc a lui Wilders ar putea conduce Olanda către o coaliţie a dreptei dure, cu o puternică linie anti-imigraţie, chiar dacă politicianul - cândva ameninţat cu moartea şi declarat indezirabil în Marea Britanie - a încercat să-şi edulcoreze imaginea de extremist în speranţa de a intra la guvernare.
În cazul în care Timmermans se clasează mai bine, acest lucru ar putea înclina următorul guvern spre centru şi spre mai multe cheltuieli pentru politicile climatice.
Deputatul Pieter Omtzigt, un centrist care şi-a fondat propriul partid după ce s-a despărţit de creştin-democraţi, se află uşor în urma celor trei în ultimele sondaje.
În orice caz, sunt probabile discuţii prelungite pentru o coaliţie, dar asta ar fi deja o tradiţie în Olanda.
În mod obişnuit, partidul care câştigă cele mai multe locuri conduce negocierile şi oferă prim-ministrul, dar acest lucru nu este garantat de sistemul olandez.
Având în vedere că Olanda este membru fondator al UE, iar Rutte este un actor-cheie în cadrul summiturilor UE, liderii colegi vor analiza, de asemenea, rezultatul alegerilor, deoarece partidele olandeze de dreapta au sugerat că vor încerca să obţină derogări de la normele blocului european în materie de agricultură şi imigraţie. O coaliţie a dreptei ultraconservatoare ar putea, de asemenea, să dilueze planurile de reducere a creşterii animalelor şi a utilizării îngrăşămintelor, la care fermierii se opun puternic.
O coaliţie mai centristă ar continua probabil dezvoltarea energiei regenerabile, în special a parcurilor eoliene din Marea Nordului, ar continua planurile de reducere a creşterii animalelor şi ar creşte cheltuielile sociale, inclusiv prin creşterea salariului minim.
Rutte va rămâne într-un rol de premier interimar până la instalarea unui nou guvern, probabil în prima jumătate a anului 2024.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
