O companie din Oxfordshire va începe în curând studiul clinic pentru un vaccin anti-Covid de a doua generaţie, administrat sub forma unui plasture, care foloseşte celule T pentru a ucide celulele infectate şi care ar putea să ofere imunitate pe o perioadă mai îndelungată decât serurile actuale, relatează The Guardian.
Emergex a fost înfiinţată în 2016, în Abingdon, pentru a dezvolta vaccinuri bazate pe celule T, creaţia profesorului Thomas Rademacher, directorul executiv al firmei şi profesor emerit de medicină moleculară la University College London.
Vaccinurile utilizează celule T pentru a înlătura celulele infectate din corp la scurt timp după contaminare, prevenind replicarea virală a acestora şi boala.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În timp ce anticorpii produşi de actualele vaccinuri anti-Covid se leagă de virus şi îl opresc din a infecta celulele, celulele T găsesc şi distrug celulele infectate. Şi vaccinurile dezvoltate deja de Pfizer/ BioNTech şi AstraZeneca/ Oxford University produc un răspuns de celule T, însă într-o măsură mai mică.
Emergex a primit undă verde din partea organismului elveţian de reglementare pentru a realiza un studiu clinic pe oameni în Lausanne, care va implica 26 de persoane care vor primi o doză mare şi una mică din vaccinul experimental, începând cu 3 ianuarie.
Primele rezultate ale studiului sunt aşteptate în luna iunie.
Robin Cohen, director comercial al companiei, a spus: „Este prima dată când un organism de reglementare a aprobat începerea unui studiu pentru un vaccin anti-Covid care are ca unic scop generarea de răspuns de celule T în absenţa unui răspuns prin anticorpi şi acele celule T caută celulele infectate şi le ucide”.
Comparând cu un asteroid care loveşte o planetă, el a continuat: „Virusul este asteroidul: loveşte planeta şi un cod viral, o semnătură a acelui virus, se manifestă rapid pe toată suprafaţa. Această semnătură este citită de celulele T ca străină, iar celulele T ucid celula înainte să poată produce noi virusuri vii”.
Vaccinurile anti-Covid actuale provoacă în principal un răspuns de anticorpi care dispare în timp, ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie de doze suplimentare pentru a menţine protecţia faţă de virus.
Vaccinul Emergex va funcţiona diferit, ucigând rapid celulele infectate. Acest lucru înseamnă că poate oferi o imunitate pe termen mailung - posibil decenii - şi ar putea funcţiona mai bine în lupta împotriva mutaţiilor virusului, a mai spus Cohen.
Un studiu publicat în revista Nature săptămâna trecută arată că unii oameni prezintă „infecţie nereuşită” - virusul intră în corp, dar este eliminat din start de celulele T din sistemul imunitar. Oamenii de ştiinţă au spus că descoperirea ar putea deschide calea pentru o nouă generaţie de vaccinuri care au ca scop răspunsul celulelor T, ce poate oferi o imunitate pe termen mai lung.
Danny Altmann, profesor de imunologie la Imperial College London, a declarat că se îndoieşte că un vaccin bazat pe celule T „ar putea să funcţioneze de unul singur”, însă ar putea avea un rol complementar, într-o abordare mix-and-match în care diferite vaccinuri sunt administrate la prima, a doua şi a treia doză.
El a precizat că vaccinurile bazate pe ARN mesager, precum cel al Pfizer/ BioNTech, funcţionează bine pentru că produc un puternic răspuns imun de neutralizare.
Un vaccin bazat pe celule T ar putea fi folosit pentru a completa alte seruri, a mai spus el, deoarece acesta ar putea fi mai rezistent la mutaţiile virusului. „Anticorpii sunt foarte sensibili la mutaţii, în timp ce celulele T pot să vadă multe alte părţi ale virusului. Poate că acesta este punctul forte ale vaccinurilor bazate pe celule T”.
El a subliniat că ideea unor astfel de vaccinuri nu este nouă. De exemplu, profesorul Sarah Gilbert de la Universitatea Oxford, care a dezvoltat vaccinul pentru AstraZeneca, lucrează de mai mult de un deceniu la un astfel de ser împotriva gripei.
Cohen a mai afirmat că partea dificilă este elaborarea mecanismului de livrare a vaccinului Emergex sistemului imunitar. Rademacher şi echipa lui au ales mici particule învelite în peptide (fragmente de proteine) concepute pentru a genera răspunsul celulelor T în organism.
În final, vaccinul va fi administrat sub forma unui plasture de dimensiunea amprentei unui deget plin de micro ace care eliberează serul în câteva secunde. El ar putea rezista până la trei luni la temperatura încăperii, spre deosebire de celelalte vaccinuri care necesită depozitare specială în frigidere ori congelatoare.
Studiul va fi coordonat de profesorul Blaise Genton de la centrul pentru îngrijire primară şi sănătate publică de la Universitatea din Lausanne (Elveţia).
Vaccinul Emergex nu va fi disponibil până în 2025, cel mai devreme, acesta fiind în mod obişnuit intervalul de timp necesar pentru dezvoltarea unui vaccin.
Anul trecut, vaccinurile anti-Covid au fost dezvoltate în câteva luni, procesul de reglementare fiind grăbit, însă urgenţa a trecut, a adăugat Cohen.
Emergex testează, într-un studiu separat, tot în Elveţia, un alt vaccin pe bază de celule T pentru febra dengue la oameni, iar primele rezultate vor fi comunicate în luna ianuarie.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, jumătate din lume este supusă riscului febrei dengue, iar pentru această boală nu există un tratament specific sau un vaccin.
Compania vrea să realizeze vaccinuri pe bază de celule T împotriva gripei, a virusurilor Zeka şi Ebola şi a altor infecţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
