Drona MQ-9 doborâtă în Marea Neagră în urma coliziunii cu un avion rusesc decolase marţi dimineaţă de la baza sa din România pentru o misiune de recunoaştere programată în mod obişnuit, care durează de obicei nouă până la zece ore, şi era neînarmată, a declarat un oficial militar american de rang înalt citat de „The New York Times”.
Zburând la o altitudine de circa 7,5 kilometri, camerele sofisticate şi alţi senzori ai dronei Reaper pot surprinde activitatea în Crimeea controlată de Rusia, în timp ce zboară în spaţiul aerian internaţional, o misiune tipică pe care dronele MQ-9-urile au efectuat-o şi cu mult înainte de începerea războiului din Ucraina, a spus oficialul.
Incidentul de marţi i-a uimit însă pe oficialii militari americani, care l-au urmărit prin intermediul unei transmisii video din dronă către un centru de operaţiuni de la Baza Aeriană Ramstein din Germania. Departamentul Apărării parcurge paşii necesari pentru a declasifica imaginile, scrie NYT.
John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, a declarat că au mai existat interceptări similare din partea avioanelor ruseşti în ultimele săptămâni - aproape toate petrecându-se fără incidente, potrivit oficialilor militari -, însă acest episod se remarcă prin neprofesionalism şi lipsa de siguranţă.
Atacul asupra dronei nu a fost neapărat un accident, spun oficialii americani, care susţin că avioanele ruseşti au aruncat, de exemplu, deliberat combustibil în faţa dronei. Însă oficialii americani nu cred că ruşii au intenţionat să lovească elicea dronei cu avionul lor, o mişcare riscantă ce ar fi putut doborî cu uşurinţă nu doar drona, ci şi avionul rusesc Su-27.
Un avion de război rusesc a lovit marţi o dronă de supraveghere americană deasupra Mării Negre, lovind elicea dronei şi determinându-i pe operatorii săi americani să o prăbuşească în apele internaţionale, potrivit Pentagonului, în primul contact fizic cunoscut între armatele ruse şi americane de la începutul războiului din Ucraina, în februarie anul trecut.
Doborârea dronei MQ-9 Reaper a escaladat imediat tensiunile dintre Casa Albă şi Kremlin, oficialii americani acuzând forţele ruse implicate în incident de comportament periculos, în timp ce Moscova acuză SUA că spionează pentru a da informaţii armatei ucrainene şi escaladează conflictul până la o confruntare militară directă.
Oficialii militari americani au declarat că drona Reaper neînarmată efectua o misiune tipică de recunoaştere când a fost interceptată de două avioane de luptă ruseşti Su-27 la aproximativ 120 de kilometri sud-vest de peninsula ucraineană Crimeea, pe care Rusia o foloseşte ca bază pentru a lansa lovituri devastatoare asupra Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a negat că avioanele sale de război ar fi de vină şi a oferit o versiune alternativă a confruntării. Acesta a afirmat într-un comunicat că după ce forţele aeriene ruse au trimis avioane de luptă pentru a identifica drona, avionul american fără pilot a efectuat o manevră bruscă, a pierdut altitudine şi a lovit apa.
Ambasadorul rus la Washington a fost convocat la Departamentul de Stat, iar ambasadorul SUA la Moscova a transmis, de asemenea, "un mesaj ferm către Ministerul rus de Externe".
Oficialii SUA au refuzat să spună dacă se fac eforturi de recuperare a dronei MQ-9, care s-a prăbuşit în apele dominate de marina rusă, dar David Deptula, un general în retragere cu trei stele din Forţele Aeriene ale SUA, decan al Institutului Mitchell pentru Studii Aerospaţiale, a declarat că dacă MQ-9 nu avea cumva la bord vreun senzor unic, atunci "nu este o mare pierdere dacă ruşii recupereazxă drona".
"MQ-9 au mai fost pierdute deasupra Yemenului, Libiei, Afganistanului şi Siriei, iar piesele lor au fost cu siguranţă exploatate/partajate", a declarat generalul pentru NYT.
MQ-9 Reaper este o versiune mai nouă şi mai mare a dronei MQ-1 Predator, pe care forţele aeriene americane au folosit-o până în 2018. Reaper este mai rapidă, are senzori mai buni şi poate transporta mai multe muniţii. Este pilotată de la distanţă de o echipă de piloţi şi operatori de senzori aflaţi la sol, adesea departe de dronele propriu-zise. Un pilot controlează decolarea, traiectoria de zbor şi aterizarea, în timp ce operatorii de senzori controlează camerele şi echipamentele de supraveghere. O astfel de dronă costă în jur de 32 de milioane de dolari.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
