Mark Rutte, care a preluat marţi conducerea NATO, dă asigurări Ucrainei de susţinerea Alianţei Nord-Atlantice şi spune că nu este îngrijorat de rezultatul alegerilor prezidenţiale din noiembrie în Statele Unite, relatează AFP.
”Nu sunt îngrijorat. Îi cunosc foarte bine pe cei doi candidaţi şi am lucrat timp de patru ani cu Donald Trump", a declarat fostul premier olandez în faţa presei cu puţin înainte să intre oficial în funţcie, în locul norvegianului Jens Stoltenberg.
The handover ceremony for the Secretary General of the North Atlantic Alliance took place at NATO Headquarters. NATO Secretary General Jens Stoltenberg transferred his duties to Mark Rutte. Mark Rutte has now become the new NATO Secretary General. pic.twitter.com/VYIupH1hkY
— Intelligence FRONT (@intelligencefnt) October 1, 2024
O eventuală victorie a miliardarului american la 5 noiembrie bântuie culoarele sediului NATO la bruxelles, unde ameninţări ale unei retrageri americane lansate de către fostul preşedinte al Statelor Unite răsună în continuare.
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
Olandezul s-a întâlnit în mai multe rânduri cu Donald Trump, căruia i-a ţinut piept într-o întâlnire, în 2018, la Washington. El i-a câştigat de asemenea încrederea, recunoscând că avea dreptate să sublinieze cât de necesară este o mai bună împărţire a poverii în NATO între americani şi europeni.
Mark Rutte, care a apărat mereu frugalitatea bugetară, este foarte aşteptat în acest subiect, inclusiv în cazul unei vicotrii a Kamalei Harris. Cereri americane de reechilibrare în cadrul Alianţei nu datează din preşedinţia lui Trump (2017-2021).
TREI PRIORITĂŢI
Rutte şi-a detaliat deja cele trei prioităţi ale mandatului de patru ani, şi anume susţinerea Ucrainei, ”prioritatea ceda mai înaltă”, consolidarea ”apărării noastre colective” şi dezvoltarea parteneriatelor internaţionale deja angajate de NATO cu ţări terţe.
El îi succedă norvegianului Jens Stoltenberg, rămas timp de zece ani la conducerea Alianţei Nord-Atlantice. Acest transfer de putere a avut loc la sediul NATO la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Atlanticului, instanţa politică a NATO, din care fac parte amabsadorii statelor membre.
Jens Stoltenberg, în vârstă de 65 de ani, a deschis reuniunea, iar Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, a închis-o.
”Poate că vor exista nuanţe, schimbări de accent asupra cutărui sau cutărui lucru, însă va exista şi multă continuitate”, dă asigurări un diplomat de la NATO evocând această tranziiţie.
Stoltenberg a dat asigurări marţi că Alianţa Nord-Atlantică se află ”pe mâini bune” prin instalarea fostului premier olandez la conducerea acesteia.
Cei doi se cunosc bine. În calitate de premier olandez, Mark Rutte şi-a reprezentat ţara la summiturile NATO în ultimii 14 ani. El l-a frecventat pe fostul premier norvegian înainte ca acesta să preia şefia NATO.
”El are calităţile şi experienţa pentru a-şi face munca în mod excelent”, a declarat despre el Stoltenberg în ultima sa conferinţă publică, la Bruxelles, la 19 septembrie.
Iar acestea sunt mai mult decât necesare în faţa provocărilor care-l aşteaptă pe viitorul secretar general al NATO.
Războiul face în continuare ravagii în Ucraina, la uşa Alianţei, la doi ani şi jumătate după invazia acestei ţări de către armata rusă.
Mark Rutte urmează să vegheze astfel în prima sa mare reuniune - o reuniune a miniştrilor Apărării din NATO în perioada 17-18 octomrbie -, la menţinerea la cel mai înalt nivel a susţinerii indispensabile militare occidentale a Ucrainei în război, în contextul creşterii presiunilor în vederea punerii capăt acestui război şi deschiderii unor negocieri.
El trebuie totodată să se asigure că NATO este pregătit să facă ameninţării ruse, conform planurile de apărare adoptate în 2023. Acestea au arătat că aliaţii nu au o apărare antiaeriană sau capacităţi de producţie de artilerie, după ani de tăieri bugetare ale bugetelor militare.
Doar 23 dintre cele 32 de state membre şi-au atins obiectivul stabilit în urmă cu zece ani de a aloca cel puţin 2% din PIB cheltuielilor militare. Iar mai multe dintre ele dau asigurări că este necesar mai mult împotriva Kremlinului.
În aceste subiecte, aliaţii sunt foarte divizaţi, iar sarcina esenţială a lui Mark Rutte este, într-un cuvânt, potrivit lui Jens Stoltenberg: ”să-i ţină pe cei 32 de aliaţi împreună. Este o familie mare, dar uneori este o adevărată provocare să-i păstrezi fericiţi pe toţi”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
