Teheranul a anunţat marţi o nouă reuniune internaţională în vederea salvării Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, într-un moment de tensiuni puternice la Golful Persic, pe fondul crizei unor petroliere între Republica islamică şi Marea Brotanie, relatează AFP.
”În toată istoria sa, Iranul a fost principalul gardian al securităţii şi libertăţii navigaţiei la Golful Persic, Strâmtoarea Ormuz şi Marea Oman şi va continua să fie”, a declarat preşedintele iranian Hassan Rohani, citat într-un comunicat de Gvernul iranian.
Rohani a făcut aceste declaraţii în cadrul unei întâlniri, la Teheran, luni seara, cu premierul irakian Adel Abdel Mahdi.
”Problemele regiunii trebuie să fie soluţionate prin dialog, negociere şi cooperare între (...) ţările din regiune”, a apreciat Rohani, potrivit preşedinţiei iraniene.
O regiune strategică în aprovizionarea mondială cu petrol, Golful Persic traversează o nouă perioadă de turbulenţe.
Aceste turbulenţe sunt legate de o exacerbare a tensiunilor între Teheran şi Washington, după retragerea americană unilaterală, în mai 2018, din acordul nuclear internaţional iranian încheiat la Viena în 2015. Washingtonul a restabilit după aceea sancţiniuni economice dure impuse Iranului.
Din mai, sabotaje şi atacuri ale unor nave la Golful Persic - imputate de către Statele Unite iranului -, dar şi distrugerea unei drone americane de către Iran au făcut presiunea să crească.
CONFISCARE ÎNCRUCIŞATĂ
Odată cu confiscarea de către iran a Stena Impero, un petrolier suedez care naviga sub pavilion britanic, la 15 zile după imobilizarea unei nave-cisternă iraniene de către autorităţile britanice în largul Gibraltarului, criza s-a complicat.
Marea Britanie este unul dintre cele trei state europene parte ale Acordului de la Viena.
Potrivit Teheranului, o nouă ”reuniune extraordinară” în vederea încercării salvării acestui pact urmează să aibă loc la Viena, la 28 iulie, între statele parte - China, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Rusia.
Prin acest acord, Teheranul s-a angajat să nu doteze vreodată cu arma atomică, a acceptat să-şi limiteze programul nuclear şi să se supună unui regim de inspecţie foarte strict, în schimbul unei ridicări a sancţiunilor internaţionale.
Însă reimpunerea sancţiunilor americane începând din august 2018 şi politica ”presiunii maxime” a Washingtonului au aruncat economia iraniană într-o violentă recesiune şi privează ţara de beneficiile economice pe care conta prin pact.
Pentru a rămâne parte a acordului, Iranul le-a cerut partenerilor săi, în primul rând europenilor, să ia măsuri eficiente în vderea garantării intereselor sale. El a cerut ca ei să-l ajute să ocolească embargoul american, mai ales permiţându-i să-şi vândă petrolul în străinătate.
În ripostă faţă de decizia americană de a părăsi acordul şi cu scopul de a-i constrânge pe europeni să ia măsuri concrete, Iranul a început să se retragă din anumite angajamente.
”PROTECŢIE MARITIMĂ”
Iranul nu mai respectă, astfel, limita care i-a fost impusă prin acord a rezervelor sale de uraniu slab îmbogăţit (300 de kilograme) şi nici pragul care-l împiedica să îmbogăţească uraniu la un nivel de peste 3,67%.
Până la aceste decizii, Iranul şi-a respectat angajamentele, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA).
Teheranul ameninţă să treacă într-o etapă suplimentară, la începutul lui septembrie, în cazul în care cererile nu-i sunt soluţionate.
Însă partenerii săi îndeamnă Iranul să continue ”să respecte deplin” acordul.
Luni, ministrul britanic de Externe Jeremy Hunt a anunţat că vrea să înfiinţeze ”cât mai repede posibil” o misiune de protecţie maritimă condusă de către europeni” în regiunea Golfului Persic.
Însă, a insistat el, această măsură ”nu face parte din politica Statelor Unite a presiunii maxime asupra Iranului, pentru că noi rămânem hotărâţi să păstrăm acordul nuclear”.
Teheranul nu a reacţionat la aceste declaraţii marţi.
Potrivit unui purtător de cuvânt al diplomaţiei iraniene, adjunctul ministrului de Externe Abbas Araghchi se afla în drum către Franţa, unde urmează să transmită un mesaj scris, din partea lui Rohani, omologului francez al acestuia, Emmanuel Macron.
Macron şi Rohani au discutat în mai multe rânduri, la telefon, în ultimele săptămâni. Emmanuel Bonne, un consilier diplomatic al lui Macron, s-a întâlnit cu Rohani la 9 iulie, în cadrul unei vizite prin care Parisul a vrut să scadă nivelul tensiunilor.
Televiziunea iraniană a difuzat marţi imagini cu echipajul Stena Impero, reţinut la bordul navei, în largul portului Bandar Abbas (sud).
În aceste imagini apar 23 de bărbaţi, majoritatea indieni, aşezaţi în jurul unei mese sau efectuând sarcini cotidiene.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
