Emmanuel Macron continuă să caute numele viitorului premier, în cea de-a 60-a zi a unei crize politice, o bătaie de cap pe şeful statului ar putea să o soluţioneze joi, când ipoteza Michel Barnier o succedă în aripa dreaptă pe cea a lui Xavier Bertrand, relatează AFP.
După altă zi fără sfârşit, miercuri, când era avut în vedere un anunţ seara, vârful statului speră o rezolvare joi, la două luni bune de la al doilea tur al alegerilor legislative.
”Avansăm. Criteriile preşedintelui rămân «necenzurarea»” de către Adunarea Naţională a loctarului Matignonului ”şi capacitatea de a face coaliţii”, a declarat AFP un apropiat al preşedintelui.
Ipoteza unui anunţ al numirii lui Michel Barnier a început să circule miercuri seara.
Un consilier executiv a detaliat AFP numeroasele calităţi ale fostului candidat în alegerile primare ale Partidului Les Republicains din 2021.
El este "Macron-compatibil", permite participarea LR la o coaliţie guvernamentală, nu va fi cenzurat imediat şi nu va candida în alegerile prezidenţiale din 2027, potrivit cnsilierului.
Însă Palatul Élysée a refuzat să confirme sau să dezmintă că Michel Barnier a fost primit primit miercuri de către Emmanuel Macron.
Întrebat joi despre această ipoteză la Matignon, Partidul Rassemblement national (RN, extremă dreapta), care şi-a crescut în ultimele zile presiunile asupra preşedintelui, nu a ameninţat direct să-l cenzureze.
”Vom judeca la faţa locului”, a dat asigurări vicepreşedintele RN Sébastien Chenu, care a subliniat că introducerea scrutinului proporţionale în alegerile legislative este una dintre condiţiile impuse de partidul său de extremă dreapta, iar fostul negociator al Brexitului ”provine dintr-o familie politică, Les Républicains, care este foarte ostilă scrutinului proporţional”.
Însă o necenzurare imediată este mult mai evidentă în cazul altui deputat RN, Jean-Philippe Tanguy, care l-a catalogat pe fostul ministru al lui Jacques Chirac şi al lui Nicolas Sarkozy drept o ”fosilă”.
În ceea ce priveşte stânga, preşedintele grupyului PS în Adunarea Naţională, Boris Vallaud, s-a limitat să amintească, la France 2, că ”opoziţia de dreapta va face obiectul unei sancţiuni pentru că asta va permite implementarea unei politici de dreapta”.
Noul Front Popular (NFP) şi candidata sa la Matignon, Lucie Castets, au criticat într-un comunicat faptul că, orientându-se către dreapta, preşedintele Republicii ”leagă un acord tacit cu extrema dreaptă”, ceea ce înseamnă, în opinia lor, ”o negare totală a alegerilor legislative” care au pus NFP în frunte şi au ”respins masiv o venire la putere a Rassemblement national".
”În privinţa metodei, (dacă) Emmanuel Macron crede că va rezolva el însuşi problema guvernabilităţii”, ”aceasta este o greşeală, (pentru că) Adunarea Naţională este cea care decide”, a apreciat, la rândul său, fostul preşedinte socialist François Hollande.
MORATRIU AL IMIGRAŢIEI
Michel Barnier, în vârstă de 73 de ani, un veteran al politicii franceze şi europene, al cărui nume a început să circule încă de la începutul verii, a fost ministru pentru prima oară în 1993, iar apoi de trei ori în preşedinţiile lui Jacques Chirac şi Nicolas Sarkozy.
El a fost în dou rânduri comisar european, iar în perioada 2016-2021 negociatorul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit).
El a reapăeut scurt timp, în 2021, în viaţa politică franceză, când a candidat în alegerile primare ale partidului său, Les Républicains (LR), în vederea alegerilor prezidenţiale din 2022. Programul său prevedea un ”moratoriu” al imigraţiei.
Potrivit unei femei ministru demisionar, Palatul Élysée a discutat cu el miercuri.
”El este foarte apreciat de către deputaţii de dreapta, fără să irite stânga”, declară ea.
Stânga a subliniat că destinul unui Guvern Barnier depinde înainte de toate de poziţia RN.
”Ştim că până la urmă cine decide se numeşte Marine Le Pen. Ei a decis să i se supună Macron”, a denunţat secretara naţională a ecologiştilor Marine Tondelier.
Asupra şeful statului se fac presiuni din toate părţile să facă o alegere la apropae trei luni după ce a dizolvat el însuşi Adunarea Naţională, la 9 iunie, şi la două luni după turul doi al alegerilor legislative care condus la o Adunarea Naţională fără o majoritate şi fără o coaliţie viabilă până în prezent.
”Cu cât trece mai mult timp, cu atât este mai catastrofal. Furia creşte. Oamenii ne întreabă când începem să muncim. Este urgent să se acţioneze, altfel strada va prelua ştafeta”, a avertizat liderul grupului Liot (centru) Stéphane Lenormand.
Sâmbătă, o manifestaţie este prevăzută la Paris împotriva ”loviturii în forţă a lui Macron”, la apelul mai multor organizaţii studenţeşti, cărora li s-au alăturat La France insoumise (LFI), Partidul Comunist Francez (PCF) şi ecologiştii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
