Rusia a lansat în premieră o rachetă balistică intercontinentală (ICBM) în Ucraina, joi dimineaţa, au anunţat forţele aeriene ucrainene, însă Kremlinul a reacţionat spunând că nu comentează aceste „acuzaţii”, scrie Le Figaro.
„Nu am nimic de spus pe această temă”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
Racheta intercontinentală a fost „lansată din regiunea Astrahan”, a precizat comunicatul ucrainean, adică în apropiere de Marea Caspică şi la peste 1.000 de kilometri depărtare de ţinta sa.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Tipul rachetei ICBM nu a fost precizat şi nici ce fel de focos avea. Este „evident” că arma folosită joi nu transporta un focos nuclear, a declarat pentru AFP o sursă militară ucraineană.
Cu toate acestea, Ukrainskaia Pravda a scris, citând surse anonime, că a fost vorba de o rachetă Rs-26 Rubej. Acest model a fost testat pentru prima dată în Rusia în 2011.
Niciodată până acum o rachetă intercontinentală, o armă dezvoltată în timpul Războiului Rece pentru descurajarea nucleară, nu a fost folosită pe câmpul de luptă, nici de Rusia, nici de oricare dintre puţinele alte ţări care dispun de acest tip de sistem de lansare.
CE AR ÎNSEMNA UN ATAC CU ICBM
Dacă Rusia a folosit rachete hipersonice Kinjal de la începutul invaziei sale în Ucraina, în martie 2022 - 134 mai exact, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării -, acum ar face un pas mai departe, dacă acest atac se dovedeşte a fi adevărat.
„Este mai mult un avertisment decât orice altceva”, a declarat o sursă militară franceză pentru Le Figaro, pe baza unor informaţii open-source.
„Dacă este adevărat, este grav. Le-ar permite ruşilor să îşi sublinieze atât determinarea, cât şi credibilitatea (operaţională, tehnică şi politică - cele trei ingrediente ale descurajării nucleare)”, a adaugat un alt ofiţer superior.
„Dacă acest lucru se confirmă, va fi un simbol foarte puternic. Este fără precedent”, a comentat şi un expert în domeniu.
CE REPREZINTĂ ICBM
Aceste rachete, care au o rază de acţiune de peste 5.500 km, conform clasificării internaţionale, şi ating viteze ameţitoare - peste 20 Mach - pot transporta atât focoase convenţionale, cât şi nucleare.
Rachetele intercontinentale, lansate de pe uscat din silozuri sau de pe platforme mobile, sunt una dintre principalele componente ale descurajării nucleare a Rusiei, alături de rachetele balistice lansate de submarine şi de armele desfăşurate de bombardierele strategice.
Armata rusă a tras şi alte câteva rachete, a informat joi aviaţia ucraineană, enumerând o rachetă supersonică Kinjal trasă de un avion de vânătoare MiG-31K şi şapte rachete de croazieră Kh-101 trase de bombardiere Tupolev 95MS, dintre care şase au fost doborâte de apărarea aeriană ucraineană. „Celelalte rachete nu au avut consecinţe semnificative”, se arată în comunicatul care menţiona că nu dispunea în acel moment de informaţii privind posibilele victime ale raidului.
Pe reţelele sociale a apărut joi dimineaţă o înregistrare video a unui atac în oraşul Dnipro, aflat pe malul Niprului, care pare să fie în concordanţă cu lansarea unei rachete intercontinentale. Ceea ce se vede clar este ceea ce ar putea fi intrarea în atmosferă a focoaselor multiple deţinute de aceste aşa-numite rachete MIRV (Multiple Independently Targeted Reentry Vehicle).
- Russia reportedly launched an intercontinental ballistic missile (ICBM) at Dnipro, Ukraine, on November 21, marking the first known use of such a weapon in the 33-month conflict.
—The Informant (@theinformant_x) November 21, 2024
The missile targeted industrial and critical infrastructure, causing fires and injuring… pic.twitter.com/5GFQOO1uS4
Forţele aeriene ucrainene nu au precizat care a fost ţinta rachetei ICBM sau dacă aceasta a provocat pagube, însă guvernatorul regional Serhii Lîsak a declarat că atacul cu rachete de joi a provocat pagube unei întreprinderi industriale şi a declanşat incendii în Dnipro. Două persoane au fost rănite.
Alte cincisprezece persoane au fost rănite într-un alt atac în Krivoi Rog, un oraş situat la aproximativ o sută de kilometri sud-vest de Dnipro, potrivit lui Lîsak.
TENSIUNE ÎN CREŞTERE
Rusia şi-a intensificat avertismentele la adresa Ucrainei şi Occidentului în ultimele zile, ca răspuns la undă verde dată de Statele Unite Kievului de a lovi teritoriul rus cu rachete balistice ATACMS livrate de Washington. Ucrainenii cereau de mult timp autorizaţia de a utiliza aceste arme, dar Occidentul se temea de reacţia Moscovei, care a prezentat acest lucru ca pe o linie roşie.
De asemenea, Rusia a lansat din nou avertismente nucleare în ultimele zile, acuzând în acelaşi timp Occidentul că „doreşte escaladarea”. Conform noii sale doctrine privind utilizarea armelor nucleare, formalizată marţi, Rusia poate recurge la acestea în cazul unui atac „masiv” din partea unei ţări nenucleare sprijinite de o putere nucleară, o referire clară la Ucraina şi Statele Unite.
Această modificare „exclude de facto posibilitatea înfrângerii forţelor armate ruse pe câmpul de luptă”, a subliniat miercuri şeful serviciilor ruse de informaţii externe, Serghei Narîşkin, sugerând că Rusia ar recurge la bomba atomică mai degrabă decât să rişte înfrângerea într-un război convenţional.
Washingtonul, Parisul, Londra şi Uniunea Europeană au denunţat atitudinea „iresponsabilă” a Rusiei, în timp ce Kievul şi-a îndemnat aliaţii „să nu cedeze în faţa fricii”.
SUA AR FI TREBUIT INFORMATE
Defense Express, o companie ucraineană de consultanţă în domeniul apărării, se întreabă dacă Statele Unite, principalul aliat internaţional al Kievului, au fost informate din timp cu privire la lansarea rachetei balistice intercontinentale, relatează Reuters. „Se pune întrebarea dacă Statele Unite au fost avertizate cu privire la lansare şi la direcţia acesteia, deoarece anunţarea unor astfel de lansări este o condiţie prealabilă pentru a preveni declanşarea unui sistem de avertizare a rachetelor şi lansarea de rachete ca răspuns”, a scris Defense Express, după declaraţia forţelor aeriene ucrainene.
Tensiunile cu Moscova au crescut în această săptămână, odată cu depăşirea celei de-a 1.000-a zile de război.
LUPTĂ CONTRACRONOMETRU
Corespondenţii de război ruşi de pe Telegram şi un oficial care a vorbit sub rezerva anonimatului au declarat că Kievul a lansat miercuri rachete de croazieră britanice Storm Shadow în regiunea Kursk din Rusia, la graniţa cu Ucraina. Un purtător de cuvânt al Statului Major al Ucrainei a declarat că nu are informaţii, iar Rusia nu a confirmat imediat loviturile. Amploarea pagubelor provocate nu a fost clară.
Joi, însă, Ministerul rus al Apărării a anunţat că a doborât „două rachete de croazieră Storm Shadow de fabricaţie britanică” trase de Ucraina şi îndreptate spre teritoriul său, fără a preciza unde şi când au fost interceptate rachetele.
Pe de altă parte, Ucraina a lansat rachete ATACMS americane în Rusia marţi, după ce preşedintele american Joe Biden a dat undă verde pentru utilizarea unor astfel de rachete, cu două luni înainte ca acesta să părăsească funcţia şi ca Donald Trump să revină la Casa Albă.
Trump a declarat că va pune capăt războiului, fără să spună cum, şi a criticat ajutorul de miliarde de dolari acordat Ucrainei de Biden. Părţile beligerante cred că este posibil ca Trump să facă presiuni pentru discuţii de pace şi amândouă încearcă acum să obţină poziţii puternice înainte de negocieri.
Moscova a declarat în repetate rânduri că utilizarea armelor occidentale pentru a lovi teritoriul rus departe de graniţă ar reprezenta o escaladare majoră a conflictului. Kievul afirmă că are nevoie de capacitatea de a se apăra prin lovirea bazelor ruseşti din spatele liniei de front, folosite pentru a sprijini invazia Moscovei.
Statele Unite şi-au închis temporar, miercuri, ambasada din Kiev ca măsură de precauţie din cauza a ceea ce au numit ameninţarea unui atac aerian semnificativ. Ulterior, Washingtonul a anunţat că ambasada se redeschide joi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
