Joe Biden s-a angajat, într-un gest puternic simbolic şi extrem de riscant politic, pe terenul lui Martin Luther King, să dinamiteze, dacă este necesar, regulile parlamentare - şi anume să desfiinţeze regula cu privire la ”filibuster”, care permite unei minorităţi să blocheze legi în Senat - cu scopul de a proteja accesul la vot al afroamericanilor, ameninţat de facto în multe state, relatează AFP.
”Port de două luni discuţii discrete cu membri ai Congresului. M-am săturat să păstrez tăcerea” faţă de blocarea de către opoziţia republicană a două proiecte de reformă electorală cruciale, a tunat preşeidntele american în Georgia, statul pe care l-a catalogat drept ”leagănul” luptei drepturilor civice.
”Pentru a proteja democraţia, susţin o schimbare a regulilor în Senat, oricare ar fi ea, cu scopul de a împiedica o minoritate a sentaorilor să blocheze progrese privind accesul la dreptul la vot”, a subliniat într-un discurs virulent şi plin de trimiteri istorice Joe Biden.
După ce a pledat săptămâna trecută, la Capitoliu, în favoarea democraţiei, şeful statului a sporit şi mai mult încărcătura simbolică marţi.
Biden s-a întâlnit cu copiii lui Martin Luther King şi s-a recules la mormântul acestui simbol al drepturilor civice la începutul acestei vizite în Georgia, un fost stat sclavagist, o emblemă a luptelor trecute şi prezente împotriva discriminării rasiale.
Democratul, în vârstă de 79 de ani, a evocat o ”cotitură” în Statele Unite şi a dat asigurări că ”fiecare membru al Senatului va fi judecat de Istorie”.
”Istoria nu a fost nciodată indulgentă cu cei care s-au aşezat de partea restricţionării accesului la vot. Şi nici cu cei care s-au aşezat de partea subversiunii alegerilor”, a avertizat Joe Biden la Atlanta, în faţa studenţilor unor universităţi cu legături istorice cu comunitatea afroamericană.
El vrea să armonizeze la nivel federal condiţiile în care votează americanii - de la înscrierea în registre electorale şi până la numărarea voturilor, inclusiv votul prin corespondenţă şi verificarea identităţii.
Este vorba despre tot atâţia parametri pe care mai multe state americane din Sud i-au modificat, susţin ele, pentru a spori siguranţa scrutinelor.
În realitate, aceste reforme complică accesul la urne al minorităţilor şi mai ales al afroamericanilor, care votează majoritar cu democraţii, iar ele consolidează acapararea de către autorităţile locale a operaţiunilor de vot.
Joe Biden le-a denunţat marţi drept legi ”Jim Crow 2.0”, o trimitere la legi denumite ”Jim Crow” care au codificat segregarea rasială în state din Sudul american după Războiul de Secesiune.
Some Republican legislators want “to turn the will of the voters into a mere suggestion,” President Biden says in a speech on election reform.
— The Lead CNN (@TheLeadCNN) January 11, 2022
“Jim Crow 2.0 is about two insidious things: voter suppression and election subversion.” https://t.co/h2zUCgvdXF pic.twitter.com/OFlvQLSoyz
”Scopul fostului preşedinte şi al aliaţilor săi este să descalifice pe oricine votează împotriva lor. Pur şi simplu. Faptele nu mai valorează nimic. Votul vostru nu va mai valora nimic”, a avertizat preşedintele democrat, hotărât de-acum să-l atace în mod frontal pe Donald Trump şi teoriile acestuia fără fundament cu privire la o fraudă masivă în ultimele alegeri prezidenţiale, la 3 noiembrie 2020.
Joe Biden vrea ca Senatul să riposteze prin adoptarea ”John Lewis Voting Rights Advancement Act” şi ”Freedom to vote Act”, în pofida dinamitării ”regulei filibuster”.
Această regulă cere ca Senatul să se întrunească într-o majoritate consolidată (60 dintre cele 100 de senatori) pentru a supune la vot majoritatea proiectelor de lege.
Însă democraţii - care deţin 51 de mandate cu tot cu votul Kamalei Harris, iar republicanii 50 - pot vota în forţă cu o majoritate simplă.
Opoziţia republicană urlă şi-i busculează pe unii democraţi, care consideră că această regulă de 60 de voturi, menită să favorizeze dialogul între cele două partide, este necesar să fie protejată.
Mult timp Senatul american nu impunea o limită a duratei dezbaterilor proiectelor de lege.
Această posibilitate de obstrucţionare le permitea senatorilor să împiedice ca un text să fie supus la vot.
Era vorba, astfel, despre un ”filibuster”, un cuvânt derivat francezul ”flibustier”, deoarece senatorii ”piratau” închiderea dezbaterii.
Începând din 1917, senatorii pot să decidă să oprească aceste dezbateri, cu condiţia să obţină suficiente voturi în acest sens.
În prezent, este nevoie de 60 din 100 de senatori pentru ca un proiect de lege să fie supus la vot.
Or într-un Senat în care democraţii şi republicanii au fiecare câte 50 de mandate, această majoritate calificată este aproape de neatins în subiectele cele mai sensibile, iar acest lucru a blocat, de la începutul mandatului lui Biden, majoritatea iniţiativelor acestuia.
Joe Biden - un fost senator ataşat tradiţiilor parlamentare - a ezitat mult timp să susţină o trecere în forţă a legilor prin Senat.
Însă preşedintele democrat, nepopular, are nevoie să dea un nou suflu mandatului său, înaintea alegerilor legislative din toamnă, care l-ar putea costa Congresul.
Activişti al drepturilor civice îl aşteaptă la cotitură.
”Preşedintele Biden a susţinut cu siguranţă un discurs vibrant azi, însă a venit timpul ca această administraţie să treacă de la vorba la fapte”, a reacţionat preşedintele Asociaţiei de apărarea a drepturilor civice NAACP.
”Apărarea accesului la vot nu trebuie să fie o prioritate, ea trebuie să Prioritatea”, a cerut Derrick Johnson.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
