Peste jumătate dintre cei aproximativ 1.000 de senatori şi reprezentanţi regionali au votat în alb în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale italiene, un indiciu al lipsei unui consens asupra unui candidat între principalele partide, care prelungeşte inceritudinea cu privire la viitorul premierului Mario Draghi şi Guvernului acestuia, relatează AFP.
Un al treilea tur de scrutin are loc miercuri, însă nu se aşteaptă niciun progres până joi.
Începând de la al patrulea tur de scrutin, pragul alegerilor scade de la o majoritate de două treimi la o majoritate absolută.
Preşedintele iralian are un rol protocolar în Italia, însă în acest an miza este importantă.
În cazul în care este ales Mario Draghi, acesta pleacă de la şefia Guvernului.
Acest lucru conduce la alegeri anticipate şi la o deraiere a reformelor necesare în vederea obţinerii unor fonduri europene de relansare în valoare de miliarde de euro destinate Italiei.
Alegerea preşedintelui este însă notoriu de dificilă - iar scrutine secrete, acorduri în culise şi lipsa unei liste oficiale a canddaţilor dă acestui scrutin aerul unui conclav papal.
Nicio formaţiune politică nu dispune în prezent de o majoritate absolută în Parlamentul italian, iar aproape toate partidele, de la stânga la dreapta, formează o coaliţie de unitate condusă de către Mario Draghi.
Fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) a fost numit în funcţie de către preşedintele în exerciţiu Sergio Mattarella în februarie 2021, pe când Italia se afla în recesiune dn cauza epidemiei covid-19.
Guvernul Draghi a supervizat o relansare a creşterii economice şi un succes al campaniei de vaccinare anticovid.
El a lansat de asemenea o serie de reforme - a sistemului fiscal şi judciar, a administraţiei publice - cerute de către Bruxelles în schimbul acordării unor subvenţii şi împrumuturi de la UE în valoare de 200 de miliarde de euro.
Numeroşi investitori internţaionali se tem că Italia, foarte îndatorată, ar putea înregistra întârzieri în calendarul stâns al reformelor, în cazul plecării lui Mario Draghi de la Guvern.
Iar numeroşi deputaţi se tem să-şi pairdă fotoliul în cazul unor alegeri anticipate.
Alţii consideră că Mario Draghi ar fi mai bine plasat ca preşedinte pentru a garanta stabilitatea politică şi bunele relaţi cu Bruxellesul, mai ales în cazul în care extrema dreaptă ar obţine o victorie în următoarele alegeri.
Şeful statului are prerogativa crucială, în timpul crizelor politice, de a dizolva Parlamentul, de a alege un nou premier şi a refuza mandate ale unor coaliţii fragile.
Paolo Maddalena, un fost judecător, puţin cunoscut, s-a clasat primul după scrutinul de luni, dar şi marţi, cu 39 de voturi.
Sergio Mattarella, în vârstă de 80 de ani, a obţinut tot atâtea voturi, în pofida faptului că a spus în mod clar că nu vrea un al doilea mandat de şapte ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
