Întreaga lume reacţionează după publicarea Panama Papers, ce a adus în lumina reflectoarelor evaziunea fiscală

Întreaga lume reacţionează luni la publicarea, de către Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ) şi de către presa internaţională, a unui număr impresionant de documente privind averile ascunse în paradisurile fiscale de mii de persoane şi organizaţii, printre care figurează foşti sau actuali lideri politici, personalităţi din diferite domenii şi chiar grupări infracţionale, relatează Reuters.

Aceste dezvăluiri, grupate sub numele de “Panama Papers”, sunt rezultatul unei investigaţii desfăşurate timp de un an de 378 de jurnalişti din 77 de ţări. Ei au analizat 11,5 milioane de documente de la cabinetul de avocatură panamez Mossack Fonseca, specializat în crearea de societăţii offshore.

Documentele, transmise cotidianului german Sueddeutsche Zeitung de către o sursă anonimă, au permis analiza în detaliu a aproape 214.500 de entităţi create de casa de avocatură în perioada 1977-2015, în 20 de paradisuri fiscale, pentru clienţi din peste 200 de ţări. Deşi documentele scot la lumină scheme financiare complexe, în favoarea elitelor mondiale, nu înseamnă, neapărat, că sunt şi ilegale.

“Cred că aceste scurgeri de informaţii vor da, fără îndoială, cea mai grea lovitură din istorie lumii ‘offshore’”, a declarat Gerard Ryle, directorul ICIJ.

Analiza a ceea ce Le Monde descrie ca o “imensă peşteră a lui Ali Baba în privinţa evaziunii fiscale” a scos la lumină că o mie de cetăţeni francezi au recurs la societăţi-paravan înfiinţate de Mossack Fonseca.

Un purtător de cuvânt al premierului britanic David Cameron a declarat că presupusele legături ale tatălui şefului Guvernului cu o companie offshore sunt o “chestiune privată”. Între timp, Guvernul de la Londra a anunţat că a cerut copii ale documentelor, pentru a ancheta cât mai repede posibil informaţiile şi a acţiona în cazuri de evaziune fiscală.

În Islanda, parlamentarii de opoziţie au cerut demisia premierului Sigmundur Gunnlaugsson şi convocarea de alegeri anticipate, după ce în Panama Papers au arătat că acesta şi soţia sa au deţinut în secret o companie offshore care a investit milioane de dolari în obligaţiuni, în timp ce ţara lor se confrunta cu criza financiară. Surse din Guvern au sugerat, însă, că prim ministrul nu va da curs cererilor, pentru că nu a făcut nimic illegal.

La rândul său, Pakistanul a negat că familia premierului Nawaz Sharif ar fi comis vreo ilegalitate, după ce s-a aflat că fiul şi fiica acestuia au legături cu firme offshore.

În Ucraina, preşedintele Petro Poroşenko, al cărui nume apare în documente, nu a comentat informaţiile, însă cabinetul de avocatură care ar fi intermediat tranzacţia prin care şeful statului a obţinut o firmă offshore a dat asigurări că nu este vorba de nicio evaziune fiscală. Această variantă a fost confirmată şi de Procurorul General de la Kiev.

Preşedintele Francois Hollande a promis că Fiscul şi justiţia vor face anchetele necesare. “Pot să vă dau asigurări că, pe măsură ce informaţii vor fi cunoscute, toate anchetele vor fi lansate, toate procedurile vor fi aplicate şi, în cele din urmă, vor avea loc procese”, a spus el.

La rândul său, Guvernul francez a anunţat că va încerca să obţină documentele din scandalul Panama Papers.

Cotidianul britanic The Guardian a făcut referire în special la o reţea de tranzacţii offshore şi de credite, cu o valoare totală de două miliarde de dolari, care duc la apropiaţi ai lui Vladimir Putin. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că, deşi preşedintele rus este “principala ţintă” a anchetei jurnalistice Panama Papers, Putin nu este, de fapt, implicat.

“Această ‘putinofobie’ din străinătate a ajuns la un asemenea nivel încât este tabu să spui ceva bun despre Rusia, despre orice acţiuni ale Rusiei sau despre vreuna dintre realizările Rusiei. În schimb este o necesitate să spui lucruri rele, o mulţime de lucruri rele, iar atunci când nu e nimic de spus trebuie născocit (ceva –n.r.). Acest lucru este evident pentru noi”, a spus Peskov, potrivit aceleiaşi surse.

Săptămâna trecută, oficialul a afirmat că informaţiile apărute în presa rusă privind tranzacţiile financiare efectuate de violoncelistul Serghei Roldughin, unul dintre apropiaţii lui Putin, fac parte dintr-o campanie politică ce vizează discreditarea preşedintelui înainte de următoarele alegeri.

În Australia, Fiscul a anunţat că va ancheta cei peste 800 de clienţi ai Mossack Fonseca ce provin din această ţară. “Am identificat deocamdată peste 800 de contribuabiiu particulari şi am identificat deja legături ale120 dintre ei cu un furnizor asociat de servicii din Hong Kong”, a anunţat Direcţia australiană pentru Impozite, fără a preciza numele companiei din Hong Kong.

Noua Zeelandă, India, Olanda, Suedia  şi Austria se numără printre ţările care au început să ancheteze acuzaţiile ICIJ.

Guvernul norvegian a cerut explicaţii băncii DNB DNB.OL privind politica sa de a ajuta clienţi să înfiinţeze companii offshore în Seychelles. “DNB spune că acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple şi că banca nu ar fi trebuit să participe”, a declarat ministerul comerţului şi industriei, Monica Maeland.

Documentele mai expun companii offshore controlate de către regele Arabiei Saudite şi copiii preşedintelui din Azerbaidjan. Acestea includ, de asemenea, cel puţin 33 de persoane şi companii aflate pe lista neagră a guvernului SUA, acuzate, între altele, de legături de afaceri cu cartelurile mexicane de droguri, cu organizatii teroriste precum Hezbollah sau cu regimuri opresive precum Coreea de Nord şi Iran. Una din aceste companii a furnizat combustibil pentru aeronavele pe care guvernul sirian le-a folosit pentru a-şi bombarda proprii cetăţeni.

Familia preşedintelui azer Ilham Aliyev a utilizat fundaţii şi firme din Panama pentru a deţine în secret acţiuni în mine de aur din Azerbaidjan sau în afaceri imobiliare din Londra.

Conform legislaţiilor naţionale şi înţelegerilor internaţionale, firme precum Mossack Fonseca care ajută la crearea de companii şi conturi bancare ar trebui să acorde o mare atenţie clienţilor care pot fi implicaţi în spălare de bani, evaziune fiscală sau alte ilegalităţi. De asemenea, ar trebui să acorde o atenţie sporită “persoanelor expuse politic” (“PEP”) — oficiali guvernamentali, rudele şi asociaţii lor.

Mossack Fonseca a declarat pentru ICIJ că “există politici şi proceduri speciale în cazul persoanelor identificate drept PEP sau în cazul rudelor lor”.

În multe cazuri, Mossack Fonseca pare să nu realizeze cine sunt de fapt clienţii lor. Un audit intern din 2015 a constatat că aceştia cunoşteau identitatea proprietarilor reali doar pentru 204 companii din cele 14,086 pe care le-au înregistrat în Seychelles, un paradis fiscal din Oceanul Indian.

Sistemul offshore se bazează pe o industrie ce înglobează bancheri, avocaţi, contabili şi alţi intermediari care lucrează împreună pentru a proteja secretele clienţilor lor. Aceşti experţi utilizează companii anonime, trusturi şi alte entităţi paravan pentru a crea structuri complexe care pot fi utilizate pentru a ascunde originile banilor negri.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.