Solicitantul de azil uzbek care a revendicat atentatul cu un camion, soldat cu cinci morţi, în aprilie 2017, la Stockholm, a dat asigurări, marţi, în faţa Curţii, în a treia zi a procesului său de terorism, că voia să se răzbune pe intervenţiile Suediei împotriva ”califatului”, omorând ”necredincioşi”, relatează AFP.
Rahmat Akilov este judecat pentru că a intrat cu viteză, cu un camion de livrări furat, pe o stradă pietonală şi comercială foarte frecventată din Stockholm, pe 7 aprilie 2017, la o oră de vârf.
Trei suedeze - inclusiv o fată în vârstă de 11 ani -, un britanic şi o belgiană au fost ucişi, iar alti zece trecători au fost răniţi.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Acest uzbek, în vârstă de 40 de ani, un muncitor în construcţii a cărui cerere de azil în Suedia a fost respinsă, a jurat credinţă Statului Islamic (SI), însă organizaţia jihadistă nu a revendicat atacul.
Marţi, Rahmat Akilor, purtând pantaloni verzi şi o haină groasă - a explicat, în rusă, în faţa completului, că a acţionat cu scopul de a vedea Suedia ”oprindu-şi participarea la lupta împotriva califatului şi să înceteze să-şi mai trimită soldaţii în zone de război”.
Parchetul consideră că audierea lui Akilov - care şi-a pregătit fapta timp de trei luni şi voia, aşa cum a spus marţi, ”să zdrobească necredincioşi” - urmează să permită să se înţeleagă mai bine ”procesul de radicalizare” islamistă a unor autori ”marginalizaţi într-o ţară străină”.
Planul lui Akilov ”se integrează într-un cadru mai larg” al terorismului jihadist, apreciază procurorul Hans Ihrman.
Potrivit avocatului său, acuzatul avea intenţia să moară în atentat - împuşcat de poliţie sau ucis de o bombă artizanală găsită în cabina camionului. Buteliile de gaz au luat foc, fără să explodeze.
Akilov intenţiona să ”combată inamicul (...) cu aceleaşi mijloace pe care le foloseşte el pentru a lupta împotriva noastră”, a declarat el în tribunal, cu o voce destul de slabă, dar sigură. ”În schimb, eu aş fi murit ca martir!”, a adăugat el.
Rahmat Akilov a fugit, dar a fost arestat câteva ore mai târziu. El şi-a recunoscut responsabilitatea de la primul interogatoriu şi a pledat vinovat încă din deschiderea procesului, pe 13 februarie.
COMPLICITĂŢI?
Una dintre mizele procesului, fără precedent în ţara scandinavă, este totodată stabilirea faptului dacă inculpatul a beneficiat de complicităţi în mod activ. Examinarea telefonului său a dezvăluit numeroase contacte cu interlocutori străini, prin mesagerii criptate, fără ca anchetatorii să poată să-i identifice.
După ce i-a fost respinsă solicitarea de către Biroul Migraţiei, în iunie 2016, Akilov a intrat în clandestinitate, pentru a evita să fie expulzat.
Tatăl a patru copii şi consumator de alcool şi stupefiante, potrivit unor colegi sau cunocuţi, el trăia singur în Suedia, fără familie.
”Clienţii mei abia aşteaptă să audă ce are de spus, care sunt motivele”, a declarat pentru AFP Gustaf Linderholm, avocatul a 11 dintre victime.
”Ei se întreabă dacă el regretă”, a adăugat Göran Hjalmarsson, care reprezintă alte victime.
Avocatul lui Akilov a dat asigurări că acesta ”intenţionează” să răspundă întrebărilor despre radicalizarea sa şi despre intenţiile sale.
Primele zile de audieri au fost cosacrate prezentării exacte a evenimentelor de către Ministerul Public.
Parchetul intenţionează să ceară condamnarea pe viaţă pentru act terorist şi tentativă de act terorist.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
