Presupusul autor al atentatului cu camion soldat cu cinci morţi, în aprilie 2017, la Stockholm - un solicitant de azil uzbek radicalizat care voia să ”zdrobească necredincioşi” şi care a identificat multiple ţinte în capitala suedeză, despre care a spus că este populată de ”necredincioşi” -, a pledat vinovat de act terorist, marţi, în deschiderea procesului său, relatează AFP.
Rahmat Akilov a jurat credinţă grupării Statul Islamic (SI), însă organizaţia jihadistă nu a revendicat vreodată atacul, iar una dintre mizele acestui proces fără precedent în ţara scandinavă va fi să stabilească dacă acesta a beneficiat de complicităţi.
Cu o zi înainte să împlinească vârsta de 40 de ani, acuzatul a fost introdus încătuşat într-o sală securizată a tribunalului din Stockholm, purtând o vestă foarte groasă şii pantaloni verzi, părul scurt şi o barbă şi fiind însoţit de avocatul său.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Vineri, pe 7 aprilie 2017, Rahmat Akilov a intrat cu un camion de livrări furat în mulţime, pe o stradă pietonală şi comercială foarte frecventată din Stockholm, la o oră de vârf.
Trei suedeze - inclusiv o fată în vârstă de 11 ani -, dar şi un britanic în vârstă de 41 de ani şi o belgiană în vârstă de 31 de ani au fost ucişi, iar alţi zece trecători au fost răniţi.
Potrivit parchetului, intenţia sa era să ”constrângă Suedia să pună capăt activităţilor sale de formare în cadrul coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic în Irak”.
În actul de acuzare, Ministerul Public a cerut închisoarea pe viaţă împotriva sa, acuzându-l de act terorist şi tentativă de act terorist, urmată de expulzarea sa definitivă de pe teriroiul suedez.
Încă de la deschiderea dezbaterilor, marţi dimineaţa, apărătorul său, un vocal avocat penal, Johan Eriksson, a anunţat că clientul său îşi recunoaşte faptele.
Rahmat Akilov ”a furat camionul şi l-a condus” aproximativ 500 de metri, cu o viteză medie de 60 de kilometri pe oră, a declarat avocatul.
”Ea a ucis cinci persoane şi a rănit fizic alte zece” cu scopul de a ”constrânge Suedia să-şi suspende participarea la coaliţia contra Statului Islamic”, a adăugat el.
MAI MULTE LOCURI VIZATE
Tribunalul a difuzat înregistrări video de amatori filmate imediate imediat după atac, în care apar trecători panicaţi şi un corp întins pe jos după ce camionul şi-a încheiat cursa în vitrina unui mare magazin.
Akilov a detonat, după aceea, o încărcătură explozivă alcătuită din cinci butelii de gaz şi cuie în cabina vehiculului. El a crezut că avea să moară în deflagraţie, însă dispozitivul a provocat doar pagube materiale.
El s-a refugiat într-o staţie de metrou şi a fost arestat câteva ore mai târziu, la nord de Stockholm.
Singurul acuzat de către justiţia suedeză în acest stadiu, Rahmat Akilov, care face parte din minoritatea tadjikă din Uzbekistan, a avut mai multe contacte telefonice, prin mesaje criptate înainte, în timpul şi după atentat cu persoane neidentificate oficial, care foloseau nume arabe.
Acuzarea a prezentat marţi lista acestor conversaţii prin serviciile WhatsApp, Telegram, Facebook şi Zello, găsite pe telefoanele sale mobile.
Din 209 de discuţii care au început cel puţin în ianuarie 2017, 16 sunt în mod direct ”interesate”, potrivit Ministerului Public.
”Mulţumită lui Allah muncesc, pun bani de o parte, iar dacă Allah vrea voi face operaţiunea martir”, îi scria el pe 19 ianuarie unui anume "Abu Salmon".
Pe 30 ale aceleiaşi luni, el îi prezintă unui "Muhammad Miskin" o listă cu ţinte potenţiale la Stockholm, între care o sinagogă, un feribot care transporta ”păcătoşi”, un club de noapte. ”E plin de necredincioşi aici”, conchidea el.
La 12 fenruarie el a scris cuvântul-cheie ”club gay la Stockholm” pe motorul de căutare Google. Alte ţinte avute în vedere, potrivit anchetatorilor.
Cu ochii roşii, faţa în mâini, supravieţuiori şi victime urmăresc şedinţa dintr-o sală adiacentă, în care dezbaterile sunt retransmise pe un ecran.
După ce a sosit la începutul valului marilor migraţii din 2014, cererea de permis de sejur a lui Rahmat Akilov a fost respinsă în iunie 2016. El a intrat după aceea în clandestinitate, pentru a evita expulzarea.
Poliţia uzbekă l-a acuzat că a încercat să intre în SI, în Siria, prin Turcia, în 2015. Nicio probă nu a confirmat aceste acuzaţii.
Acuzatul urmează să vorbească după 20 februarie. Au fost stabilite nu mai puţin de 35 de zile de audieri, iar verdictul este aşteptat în iunie.
Suedia a fost vizată, până în prezent, o singură de un atentat jihadist - în decembrie 2010, un bărbat a comis un atac sinucigaş cu bombă în centrul Stockholmului. El a rănit uşir trecători.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
