Mii de oameni au ieşit din nou la proteste, miercuri, la Tbilisi, pentru a doua zi consecutiv, manifestând împotriva legii "agenţilor străini" despre care criticii spun că este de inspiraţie rusă şi semnalează o schimbare autoritară care dăunează şanselor Georgiei de a avea legături mai strânse cu Europa, relatează Reuters.
Protestele au reînceput miercuri după-amiază cu un marş pentru a marca Ziua Internaţională a Femeii, care este o sărbătoare publică în Georgia. Protestatarii au purtat steaguri georgiene şi ale UE pe bulevardul central Rustaveli îndreptându-se spre Parlament şi strigând "Nu legii ruseşti".
Day two of protests in #Tbilisi. Rustaveli is blocked. People are in the streets to defend their Euro-Atlantic future and resist Georgia’s shift to Authoritarianism on a pro-Russian orbit, which is solely a responsibility of current regime of Georgian Dream. #NoToRussianLaw pic.twitter.com/gWz8hc1UFd
— Katie Shoshiashvili (@KShoshiashvili) March 8, 2023
Partidele de opoziţie au făcut apel la o a doua noapte de proteste în masă în faţa Parlamentului.
Marţi, parlamentul georgian a adoptat în primă lectură legea, care impune ca orice organizaţie care primeşte peste 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca "agent străin", în caz contrar fiind pasibilă de amenzi substanţiale.
Partidul de guvernământ Visul georgian spune că aceasta este inspirată din legislaţia americană a anilor 1930. Criticii, inclusiv preşedinta georgiană Salome Zurabişvili, spun însă că aceasta aminteşte de o lege rusă pe care Kremlinul a folosit-o pentru a reprima disidenţa.
În ciocnirile violente de marţi seara, protestatarii au aruncat cu sticle incendiare şi pietre în poliţie, care a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă pentru a dispersa mulţimea.
Ministerul de Interne a anunţat că 66 de persoane au fost reţinute.
Această lege a adâncit ruptura între Visul Georgian, care conduce guvernul şi are majoritatea în parlament, şi preşedinta Zurabişvili, o proeuropeană care s-a îndepărtat de partid de când a fost aleasă cu sprijinul acestuia, în 2018. Ea i-a susţinut pe protestatari, afirmând marţi că deputaţii care au votat pentru proiectul de lege au încălcat Constituţia. De asemenea, ea s-a angajat să se opună prin veto proiectului de lege dacă acesta ajunge pe biroul ei, deşi parlamentul poate trece peste un veto prezidenţial pentru a forţa adoptarea legilor.
Criticii spun că Visul Georgian este prea apropiat de Rusia şi că a dus ţara într-o direcţie mai represivă în ultimii ani. Societatea georgiană este puternic antirusă, în urma anilor de conflict cu Moscova pe tema statutului regiunilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, susţinute de Kremlin.
Preşedintele Visului Georgian, Irakli Kobahidze, a apărat din nou miercuri proiectul de lege, afirmând că acesta va contribui la eliminarea celor care lucrează împotriva intereselor ţării şi a puternicei Biserici Ortodoxe Georgiene. El a criticat "opoziţia radicală" din Georgia pentru că a incitat protestatarii să comită "violenţe fără precedent" în timpul mitingurilor de marţi, potrivit agenţiilor de presă georgiene.
Mai mulţi oficiali UE şi-au exprimat însă îngrijorarea cu privire la această lege.
"Adoptarea acestei legi privind "influenţa străină" nu este compatibilă cu drumul spre UE, pe care majoritatea din Georgia şi-l doreşte", a declarat miercuri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-un mesaj pe Twitter.
Anul trecut, Bruxellesul a respins solicitarea Georgieie de a deveni ţară candidată la aderarea la UE, afirmând că trebuie să accelereze reformele în domenii precum statul de drept, libertatea presei şi independenţa sistemului judiciar.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
