Mii de separatişti catalani furioşi au ieşit în stradă şi au încercat să blocheze aeroportul de la Barcelona, după condamnarea a nouă dintre liderii lor, luni, la pedepse cu închisoarea, găsiţi vinovaţi de tentativa de secesiune din Catalonia din 2017, relatează AFP.
După anunţarea pedepselor, cuprinse între nouă şi 13 ani de închisoare, adunări spontane au avut loc în metropola catalană, după care activişti s-au dus, la apelul mişcării anonime intitulate ”Tsunami democratic”, la aeroport pentru a-l bloca.
Poliţia antirevoltă a intervenit în mai multe rânduri împotriva unor activişti care încercau să pătrundă în terminal şi aruncau cu pietre şi pubele, a constatat AFP.
We filmed police hitting separatists for @BBCNews at Barcelona airport tonight. Violent scenes. Catalonia independence protests expected to intensify this week pic.twitter.com/00tA4nselD
— Andy Smythe (@acsmythe) October 15, 2019
Poliţia a arestat un manifestant, iar 75 de persoane au fost rănite, potrivit serviciilor de urgenţă ale aeroportului, care nu au făcut precizări cu privire la gravitatea rănilor.
În total 110 zboruri au fost anulate, potrivit administratorului aeroportului Aena, iar călători au fost nevoiţi săi părăsească autovehiculele pe autostradă, pentru a se duce la terminal pe jos, cu valizele.
În regiune, al cărei Guvern este în continuare controlat de către separatişti, activişti au blocat drumuri şi căi ferate.
”SĂ NE ASCULTE ÎN STRADĂ”
Mii de activişti s-au adunat luni noaptea în centrul Barcelonei, la o manifestaţie prevăzută de mai multe zile, strigând ”străzile vor fi întotdeauna ale noastre”. Ciocniri au avut loc între manifestanţi şi membri ai forţelor de ordine în apropierea sediului poliţiei, a constatat AFP.
Pro-independence protesters have congregated on Barcelona’s Via Laietana in front of the Spanish police headquarters pic.twitter.com/8lGr5rOdcg
— Catalan News (@catalannews) October 14, 2019
”Dacă nu vo să ne asculte atunci când facem politică, să ne asculte în stradă”, a declarat Mireia Sintes, o studentă în vârstă de 26 de ani.
Pe Twitter, ”Tsunamiul democratic” a anunţat noi acţiuni marţi. Marşuri sunt prevăzute în întreaga regiune începând de miercuri, înaintea unei greve generale convocate vineri.
Guvernul spaniol al lui Pedro Sanchez a trimis în ultimele zile întăriri din rândul poliţiei şi a avertizat că nu va ezita să ia măsuri extraordinare pentru a garanta securitatea, inclusiv suspendarea autornomiei regiunii, ca în 2017, după tentativa de secesiune.
Într-o regiune în care separatismul este în fierbere de zece ani, aceste condamnări relansează tensiuni care urmează să domine alegerile legislative de la 17 noiembrie, al patrulea rând de alegeri în patru ani.
JUNQUERAS, 13 ANI
Fostul vicepreşedinte regional catalan Oriol Junqueras a fost condamnat la cea mai dură pedeapsă, de 13 ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de răzvrătire şi deturnare de fonduri publice.
Pedepse cuprinse între nouă şi 12 ani epntru răzvrătire şi deturnare de fonduri, în unele cazueri, au primit şi fosta preşedintă a Parlamentului catalan Carme Forcadell - condamnată la 11 ani şi jumătate de închisoare -, conducătorii puternicelor asociaţii separatiste ANC Jordi Sanchez şi Omnium Cultural Jordi Cuixart - condamnaţi la câte nouă ani - şi foşti ”miniştri” regionali - condamnaţi la pedepse cuprinse între zece şi 12 ani de închisoare.
Judecătorii au îndepărtat, astfel, acuzaţiile de relbeliune formulate de parchet, care a cerut 25 de ani de închisoare împotriva lui Junqueras.
Alţi trei foşti membri ai Guvernului catalan, care erau eliberaţi condiţionat, au fost condamnaţila amenzi în valoare de aproximativ 60.000 de euro, după ce au fost găsiţi vinovaţi de nesupunere.
”Simt furia, neputinţa. Ei sunt condamnaţi din cauza uneiideologii care este a mea”, a tunat Joan Guich, un student în vârstă de 19 ani, manifestant la Barcelona.
Cei 12 separatişti au fost judecaţi cu privire la faptul că au organizat la 1 octombrie 2017, în pofida interdicţiei justiţiei, un referendum de autodeterminare, pătat de violenţe poliţiste, şi cu privire la proclamarea la 27 în aceeaşi lună a unei zadarnice declaraţii de independenţă a unei ”republici” catalane, adoptată de Parlamentul catalan.
Această tentativă de secesiune a Cataloniei, o regiune bogată situată în nord-estul Spaniei, a fost cea mai gravă criză politică cu care s-a confruntat ţara de la sfârşitul dictaturii franchiste în 1975.
”Aceasta nu este justiţie, este o răzbunare”, au denunţat, într-un comunicat comun, cei nouă separatişti condamnaţi.
”Ne vom întoarce şi mai puternici (...). Ne vom întoarce şi vom câştiga”, a reacţionat într-o scrisoare adresată susţinătorilor săi Oriol Junqueras, un istoric în vârstă de 50 de ani, numărul unu al partidului Stânga Republicană Catalană (ERC), principalul acuzat în proces, în lipsa fostului preşedinte catalan Carles Puigdemont, care a fugit în Belgia şi pe numele căruia justiţia spaniolă a emis luni un nou mandat internaţional de arestare.
Într-o alocuţiune solemnă, în spaniolă şi engleză, premierul spaniol Pedro Sanchez a îndemnat la rândul său la o ”nouă etapă” în Catalonia, pe baza ”dialogului”, subliniind totodată că ”nimeni nu este mai presus de lege”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...