Preşedintele Francois Hollande a condus duminică împreună cu primarul Anne Hidalgo ceremoniile de comemorare a victimelor terorismului, care şi-au pierdut viaţa în urmă cu exact un an în atentatele jihadiste din Paris. Prima ceremonie a avut loc de dimineaţă la Stade de France, unde preşedintele a dezvelit o placă în memoria lui Manuel Colaco Dias, singura persoană ucisă atunci când un atacator sinucigaş s-a detonat în faţa stadionului, scrie AFP.
Dias a murit în explozia jihadistă, care a fost atât de puternică încât a zguduit fundaţia Stade de France, unde avea loc o partidă între echipele naţionale din Franţa şi Germania.
Francezii marchează duminică atentatele jihadiste în care şi-au pierdut viaţa 130 de persoane, iar peste 360 au fost rănite în inima metropolei Paris. La rugămitea familiilor victimelor, autorităţile franceze au decis să organizeze ceremonii de comemorare discrete la sala de concerte Bataclan, la cele şase restaurante şi baruri vizate de comandoul jihadist, precum şi la Stade de France.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Hollande şi Hidalgo au inaugurat plăci de comemorare a victimelor la fiecare bar şi restaurant atacat de jihadişti, printre care se numără Le Petit Cambodge, Le Carillon, Cafe Bonne Biere, La Casa Nostra, La Belle Equipe şi Comptoir Voltaire. Un număr de 40 de persoane şi-au pierdut viaţa în restaurantele ciurite cu gloanţe de către jihadişti.
Ultima ceremonie a avut loc la sala de concerte Bataclan, care a fost redeschisă la un an de la tragedie cu un concert al rockerului britanic Sting.
”Nu-i vom uita. În seara asta avem două sarcini: mai întâi trebuie să ne amintim de cei care şi-au pierdut viaţa în atac, iar apoi trebuie să sărbătorim viaţa şi muzica în acest loc istoric”, a declarat Sting.
Rockerul britanic şi-a început primul concert de la Bataclan cu melodia emoţionantă ”Fragile”.
”Nimic nu iese din violenţă şi nimic nu va ieşi vreodată”, a cântat Sting în faţa mulţimii, care era formată în principal din rude şi prieteni ale celor care şi-au pierdut viaţa în sala Bataclan.
Mulţimea a început să plângă în timpul primei melodii.
”Este pentru prima dată în ultimul an când sunt într-un spaţiu public. Nu am putut să intru la cinema sau la vreun concert, iar cumpărăturile mele sunt livrate la uşă - am preferat de multe ori să stau în locuinţa mea. În seara asta preiau din nou controlul asupra vieţii mele. Este o datorie, este o obligaţie pe care o am să fiu aici - pentru că alţi 90 de oameni nu pot fi prezenţi”, a declarat Aurelien, un francez care a supravieţuit masacrului de la Bataclan.
Co-proprietarul sălii de concerte a declarat că i-a împiedicat pe doi membrii ai trupei americane Eagles of Death Metal să participe la concertul de comemorare a victimelor de la Bataclan, ca urmare a comentariilor controversate făcute de solistul Jesse Hughes.
”Au venit aici, dar i-am dat afară - sunt lucruri pe care nu le poţi uita”, a precizat co-proprietarul Jules Frutos.
Însă, managerul trupei americane a dezminţit că membrii acesteia au încercat să participe la concertul Sting din sala Bataclan.
Jesse Hughes a stârnit un val de critici dure în societatea franceză, după ce a declarat la începutul anului că angajaţii musulmani ai sălii de concerte au fost implicaţi în masacru.
Însă, Hughes a fost totuşi prezent duminică la ceremonia din faţa sălii Bataclan. Acesta are opinii de extremă-dreapta şi este un susţinător al lui Donald Trump.
Valul de atentate jihadiste au şocat profund societatea franceză, iar premierul a promis sâmbătă că ”terorismul islamist” va fi învins pentru todeauna.
”Terorismul ne va lovi din nou. Dar avem în noi toate resursele şi puterea pentru a învinge”, a declarat Manuel Valls.
Militarii înarmaţi până în dinţi patrulează în continuare în apropierea atracţiilor turistice şi sunt o amintire vizibilă a noii realităţi din societatea franceză, după ce jihadiştii au atacat în urmă cu un an inima metropolei cosmopolite - Paris.
În faţa noilor ameninţări, statul francez a adoptat măsuri de securitate mai dure - de la creşterea implicării militare în lupta cu jihadiştii Statului Islamic din Siria şi până la implementarea unor măsuri drastice în lupta cu extremiştii din Franţa.
După atacurile jihadiste, Francois Hollande a declarat stare de urgenţă, iar aceasta este în vigoare şi astăzi. Francezii şi-au petrecut aproape un an sub un asediu al ameninţării teroriste, care nu a pus însă capăt organizării unor noi atentate.
În ultimul an, francezii au fost loviţi de noi atentate teroriste. Un număr de 86 de persoane şi-au pierdut viaţa chiar de ziua naţională, în timp ce urmăreau focurile de artificii şi sărbătoreau pe promenada din Nisa. 14 iulie trebuia să fie o sărbătoare pentru francezi, dar a devenit o nouă zi de comemorare a persoanelor ucise de terorism, după ce un jihadist a intrat cu un camion în mulţimea de pe promenanda aglomerată.
Toate moscheele suspectate că propagă un discurs al urii au fost închise de autorităţile unui stat laic, în vreme ce peste 4.000 de operaţiuni anti-teroriste au avut loc sub umbrela stării de urgenţă, care oferă poliţiştilor posibilitatea de a organiza percheziţii asupra unor locuinţe în mijlocul nopţii şi de a reţine suspecţi fără aprobarea prealabilă a unei instanţe.
Doar o optime din raidurile anti-teroriste au dus la arestarea unor suspecţi, iar o comisie parlamentară a concluzionat că aceste operaţiuni sunt necesare, dar limitate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
