Finlanda începe marţi dezbaterea finală în Parlament privind aderarea la NATO, fără să aştepte ultimele ”da”-uri necesare ale Turciei şi Ungariei, votând în avans, pentru a adera cât mai rapid posibil, fără Suedia, relatează AFP.
Înaintea alegerilor prevăzute la 2 aprilie, Guvernul premierului în exerciţiu Sanna Marin vrea să evite orice vid politic şi să prindă trenul NATO din mers, după ce obţine votul Ankarei şi Budapestei - inclusiv, dacă este necesar, fără să aştepte Suedia vecină, de asemenea stat candidat de anul trecut, dar care se confruntă deocamdată cu vetoul Turciei.
Finland's parliament to vote on approving legislation that will allow it to become a member of NATO pic.twitter.com/gMZ9M1tWM7
— TRT World Now (@TRTWorldNow) February 28, 2023
Cei 200 de deputaţi din Parlamentul finlandez - Eduskunta - îşi încep marţi dezbaterile pe tema proiectului de lege privind aderarea la NATO, iar un vot urmează să aibă loc până miercuri.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Dezbaterea lor coincide cu vizita în Finlanda a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, care se întâlneşte cu principalii lideri ai acestei ţări nordice cu 5,5 milioane de locuitori.
La fel ca la un vot preliminar, în mai, care a condus la o plebiscitare de 188 de voturi, problema scrutinului parlamentar nu ridică dubii, în contextul unei susţineri cvasiunanime a partidelor, inclusiv a celor care erau defavorabile NATO în urmă cu un an.
Numai o mână de deputaţi de extremă stângă şi de extremă stânga ar urma să voteze ”împotrivă”.
După invazia rusă a Ucrainei, Finlanda şi Suedia au decis să dea pagina politcii lor de nealiniere militară, în vigoare din anii '90, moştenită, la rândul ei, după decenii de neutralitate constrânsă sau aleasă, şi au candidat la aderarea la NATO la jumătatea lui mai 2022.
În total 28 dintre cei 30 de membri ai NATO, inclusiv Statele Unite, au ratificat aderarea la NATO a celor două ţări nordice.
Au mai rămas Ungaria, cunoscută prin poziţiile sale ambigue faţă de Rusia, şi Turcia, care se vrea mediatoarea conflictului din Ucraina şi crea să rezolve litigii vechi cu Suedia, în principal privind cazul activiştilor kurzi care trăiesc în această ţară nordică.
Finlanda şi-a afişat până acum voinţa de a adera odată cu Suedia.
Însă marile dificultăţi ale Stockholmului cu Ankara, care au culminat în ianuarie cu o serie de incidente diplomatice, au schimbat situaţia.
Însuşi Jens Stoltenberg a recunoscut, la începutul lui februarie, că cel mai important nu este ca cele două ţări să adere împreună la NATO, ci ca aderarea lor să aibă loc cât mai rapid posibil.
DECUPLARE
Turcia a confirmat luni că ar putea să separe ratificarea Finlandei de cea a Suediei.
”Am putea separa procesul de aderare al Suediei de cel al Finaldei”, a anunţat luni ministrul turc de Externe Mevlüt Cavusoglu.
Adoptarea legii finlandeze nu înseamnă, însă că Helsinki aderă în mod automat după ratificările ungară şi turcă.
Însă ea stabileşte un calendar clar - după adoptare, preşedintele finaldez Sauli Niinistö are cel mult trei luni la dispoziţie să promulge legea.
Sauli Niinistö a anunţat deja că o va face ”de la adoptare”.
”Dacă există motive practice, voi aştepta (...), dar nu după alegerile de la 2 aprilie”.
Apoi, conform uzanţelor NATO, instrumentele accederii este necesar să fie trimise la Washington, ”în cel mult câteva săptămâni”, a precizat cancelarul Justiţiei Tuomas Pöysti.
O majoritate a finladezilor (53%) vor să intre în NATO fără să aştepte Suedia, arată un sondaj publicat în februarie.
Finlanda a fost suedeză până în 1809, când a devenit un mare ducat rusesc, până la independenţa sa, la Revoluţia Rusă din 1917.
Această ţară nordică, supusă unei neutralităţi forţate de către Moscova după războiul acesteia cu Uniunea Sovietică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, are cea mai lungă frontieră europeană cu Rusia, după Ucraina.
Bariere mari urmează să fie instalate - începând din primăvară - pe porţiuni ale liniei de 1.340 de kilometri, ca urmare a unor tensiuni cu Rusia.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
