Partidul Libertăţii (FPOe) din Austria, de extremă dreapta, urmează să încerce să îşi croiască o cale către putere, după ce prima sa victorie în alegerile parlamentare, desfăşurate duminică, a făcut ca formaţiunea anti-sistem să aibă nevoie de un partener pentru a forma o coaliţie de guvernare. Atât FPOe, cât şi al doilea clasat, Partidul Popular (OeVP), partidul conservator al cancelarului Karl Nehammer, au candidat pe baza promisiunilor de înăsprire a legislaţiei privind azilul şi de reprimare a imigraţiei ilegale, relatează Reuters.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Triumful de duminică al FPOe, eurosceptic şi favorabil Rusiei, a reprezentat o nouă etapă în ascensiunea recentă a extremei drepte europene. Dar partidul s-a confruntat imediat cu o realitate dură. Aflaţi în faţa liderului FPOe, Herbert Kickl, într-un studio de televiziune, după afişarea rezultatelor, liderii celorlalte partide din parlament au respins propunerile acestuia de a forma o coaliţie.

FPOe are un avans de 2,5 puncte procentuale faţă de Partidul Popular (OeVP) al cancelarului Karl Nehammer, obţinând 29% din voturi - cel mai bun rezultat al său din istorie - iar Kickl şi-a acuzat rivalii că se opun voinţei poporului.

Evenimente

30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMAG
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris

„Mâine va fi o zi de luni albastră (culoarea asociată FPOe - n.r.) şi ne vom apuca să transformăm cele 29 de procente într-o realitate politică în această ţară”, le-a spus Kickl susţinătorilor, duminică seară.

Kickl, o figură provocatoare şi polarizantă, aliat al premierului ungar Viktor Orban, s-a oferit să negocieze cu toate celelalte partide din Austria, pentru că victoria neaşteptat de clară a FPOe riscă, totuşi, să rămână goală, dacă partidul nu îşi găseşte un partener pentru a guverna.

Preşedintele Alexander Van der Bellen, un fost lider al Verzilor care supervizează formarea guvernelor, a îndemnat toate partidele să poarte discuţii şi a sugerat că procesul ar putea fi prelungit.

EXTREMA DREAPTĂ, ÎNCURAJATĂ

Victoria lui Kickl a încurajat, pe de altă parte, partidele de extremă dreapta din Europa, unde extrema dreaptă a înregistrat progrese în ţări precum Olanda, Franţa şi Germania. Acest sprijin în creştere ar putea alimenta riscul unor diviziuni în interiorul Uniunii Europene cu privire la domenii politice cheie, cum ar fi apărarea Ucrainei împotriva Rusiei.

Totuşi, aceste victorii nu reprezintă o garanţie a puterii pentru extrema dreaptă, alte partide fiind gata să le respingă. Reuniunea Naţională (Rassemblement National, RN), extrema dreaptă din Franţa, a câştigat primul tur al alegerilor din iunie, însă a fost blocată în turul al doilea, atunci când partidele mai moderate au renunţat la candidaţi, ajutând stânga să câştige în final cele mai multe locuri. În cele din urmă, şi stânga a pierdut când preşedintele Emmanuel Macron a numit un prim-ministru de centru-dreapta.

În Ţările de Jos, naţionalistul Geert Wilders a fost nevoit să renunţe la speranţa de a deveni prim-ministru după ce s-a clasat pe primul loc în alegeri, când rivalii săi au refuzat să sprijine un guvern condus de el.

„ORBANIZARE”

Kickl spune că vrea să fie un „Volkskanzler”, un termen folosit de nazişti pentru Adolf Hitler, deşi şi alţii l-au revendicat.

în vârstă de 55 de ani, el a îmbrăţişat teoriile false, susţinând că agentul vermifug ivermectină este eficient împotriva COVID-19, la fel cum a făcut şi fostul preşedinte american Donald Trump. El se opune ajutorului pentru Ucraina şi doreşte retragerea sancţiunilor împotriva Rusiei, susţinând că acestea afectează mai mult Austria decât Moscova.

Susţinătorii FPOe susţin că politicile „Austria pe primul loc” vor reduce imigraţia ilegală şi vor stimula economia. Criticii se tem că ar putea anunţa un stat mai autoritar.

Victoria FPOe ar însemna că viitorul Austriei ca democraţie este acum în joc, a declarat Irene Rubik, o pensionară în vârstă de 69 de ani, votantă a Verzilor, exprimându-şi îngrijorarea că ţara riscă să fie „orbanizată”, referire la Viktor Orban din Ungaria.

UN LIDER PREA PUŢIN POPULAR

Înfiinţat în anii 1950 sub conducerea unui fost deputat nazist, FPOe a încercat să îşi tempereze imaginea. Alegătorii au fost atraşi de promisiunile sale de a restricţiona azilul şi de a combate inflaţia, deşi ataşamentul lor faţă de Kickl pare limitat. Doar 2% dintre alegătorii FPOe au declarat că acesta a fost principalul motiv al votului lor, cel mai scăzut procent dintre toţi liderii de partid, conform unui sondaj realizat de Foresight.

OeVP este singurul partid care s-a arătat deschis la formarea unei coaliţii cu FPO, însă cancelarul Nehammer a exclus posibilitatea de a intra în guvern cu Kickl. El a repetat acest lucru duminică, dar nu a existat niciun indiciu că Kickl s-ar da la o parte.

Dacă Kickl nu reuşeşte să formeze o coaliţie, acest lucru ar putea deschide uşa către o formă de asociere între OeVP şi social-democraţii de centru-stânga, cele două partide care au dominat istoria politică postbelică a Austriei.

Caracterizarea constantă a lui Kickl drept o ameninţare şi refuzul altor partide de a lucra cu el riscă să consolideze poziţia acestuia de outsider, spune analistul politic Thomas Hofer. „Pentru că este clar că Herbert Kickl vede acest lucru doar ca pe o confirmare a naraţiunii sale anti-sistem”, punctează Hofer.

IMIGRAŢIA, ÎN CENTRUL ATENŢIEI

Cu toate acestea, mulţi austrieci sunt îngrijoraţi cu privire la capacitatea ţării lor de a integra imigranţii, în special musulmanii, iar dorinţa lor de a avea legi mai stricte privind imigraţia a fost un aspect cheie în alegerile de duminică.

Victoria FPOe a contribuit la îngrijorarea în legătură cu ascensiunea extremei dreapta în Europa, după rezultatele electorale bune înregistrate în ultimele luni de Alternativa pentru Germania şi Reuniunea Naţională din Franţa.

„Indiferent cum va arăta guvernul după alegeri, sunt sigur că va acţiona pentru înăsprirea legislaţiei privind azilul şi imigraţia”, a declarat înainte de vot profesorul Walter Obwexer, consilier al guvernului pentru legislaţia privind migraţia.

Numărul persoanelor din Austria născute în străinătate sau ai căror părinţi s-au născut în străinătate a crescut cu mai mult de o treime între 2015 şi anul trecut, iar acum reprezintă 27% din populaţia de aproximativ 9 milioane.

CINE VA CONDUCE GUVERNUL?

Împreună, FPOe şi OeVP au obţinut peste 55% din voturi şi este aproape sigur că unul dintre cele două partide va conduce următorul guvern, alimentând aşteptările ca Austria, la fel ca ţările vecine Germania şi Ungaria şi Franţa, să adopte reguli mai stricte.

Sondajele de opinie au arătat că imigraţia şi inflaţia au fost principalele preocupări ale alegătorilor. Îngrijorarea că Austria primeşte imigranţi mai mulţi decât poate integra este atât de mare, încât chiar şi unii austrieci de origine musulmană simt că Austria este depăşită de situaţie, potrivit Reuters.

CE VREA PARTIDUL LIBERTĂŢII

FPOe şi-a combinat în campanie discursul dur privind imigraţia cu criticile la adresa islamului. Problema a fost în centrul atenţiei luna trecută, când poliţia a arestat un adolescent musulman cu rădăcini în Macedonia de Nord, suspectat că a pus la cale un atac eşuat inspirat de Statul Islamic la un concert Taylor Swift în Viena.

Sub sloganul de campanie „Fortăreaţa Austria”, FPOe a promovat conceptul de „remigraţie”, pledând inclusiv pentru întoarcerea solicitanţilor de azil în ţările de origine, în special dacă aceştia nu reuşesc să se integreze, şi limitarea drepturilor la azil. Acest lucru i-a neliniştit pe unii care consideră că partidul, care a renunţat la unele dintre sloganurile sale mai polarizante în timpul campaniei, demonizează străinii.

FPOe neagă acest lucru. Partidul afirmă că solicitanţii de azil sunt consumatori de resurse de stat şi atrage atenţia asupra infracţiunilor comise de unii dintre ei.

„FPOe vorbeşte în mod obişnuit despre refugiaţi şi solicitanţi de azil ca despre violatori, hoţi şi traficanţi de droguri”, a declarat Hedy, un asistent social şi cetăţean austriac care a sosit ca refugiat din Afganistan. El a refuzat să îşi dea numele de familie. „Ceva foarte similar s-a întâmplat cu evreii din Viena înainte de al Doilea Război Mondial”, a spus el, adăugând că FPOe, care doreşte să interzică „islamul politic”, va încuraja xenofobii.

TEMERI ŞI NEGĂRI

FPOe, al cărui prim lider a fost un fost deputat nazist, a încercat să se distanţeze de trecutul său, iar în 2019 a contribuit la adoptarea unei legi care permite descendenţilor străini ai victimelor austriece ale naţional-socialismului să obţină cetăţenia austriacă.

Luna aceasta, liderul FPOe, Herbert Kickl, l-a numit pe Adolf Hitler „cel mai mare ucigaş în masă din istoria omenirii”, denunţând în mod categoric moştenirea dictatorului nazist în cadrul unei dezbateri televizate.

Cu toate acestea, Alon Ishay, şeful Asociaţiei Studenţilor Evrei din Austria, a declarat că vede unele paralele între ţintirea evreilor la începutul erei naziste şi atitudinile faţă de musulmani în prezent. „Există similitudini retorice atunci când vorbeşti despre deportare, când vorbeşti despre retragerea cetăţeniei oamenilor”, a spus el, vorbind, de asemenea, înainte de alegerile de duminică.

Ozay, susţinător al FPOe, nu este de acord, spunând că musulmanii ca el sunt liberi să facă ce doresc în Austria. „Dacă ar exista atacuri zilnice din partea alegătorilor FPOe, aş înţelege teama că lucrurile vor deveni şi mai extreme dacă Kickl va ajunge la putere”, a spus el. „Dar nu este aşa. Este doar frica stârnită de celelalte partide”, a opinat musulmanul.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.