Joe Biden îi primeşte săptămâna aceasta la Washington pe prim-miniştrii Marii Britanii şi Danemarcei pentru întâlniri care vor include subiectul furnizării de avioane de luptă F-16 pentru Ucraina, dar şi discuţii despre summitul NATO din iulia şi, probabil, viitorul şef al Alianţei, relatează The Guardian şi Reuters.
Marea Britanie şi Danemarca joacă un rol esenţial în planul internaţional comun de furnizare de aeronave militare moderne pentru Ucraina, un demers aflat abia la început, după ce Biden l-a aprobat de curând, luni de zile el respingând solicitările preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi avioane americane.
Biden se va întâlni luni cu premierul danez Mette Frederiksen şi joi cu premieru britanic Rishi Sunak. Discuţiile au loc într-o perioadă crucială în cele 15 luni de război, în timp ce Ucraina se pregăteşte de mult aşteptata contraofensivă.
"Unul dintre subiectele asupra cărora vom căuta să aflăm punctul lor de vedere - iar preşedintele va fi interesat să-şi împărtăşească perspectiva sa - este reprezentat de nevoile de securitate pe termen lung ale Ucrainei", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al Casei Albe, John Kirby. "Şi acesta este într-adevăr punctul în care F-16 intră în discuţie", a confirmat el.
Danemarca a achiziţionat zeci de F-16 de fabricaţie americană începând cu anii 1970 şi a indicat că este deschisă la posibilitatea de a furniza Ucrainei câteva. Marea Britanie a pledat cu tărie pentru o coaliţie care să aprovizioneze Ucraina cu avioane de luptă şi spune că va sprijini Ucraina să obţină avioanele F-16 pe care le doreşte. Însă Marea Britanie nu are niciun F-16 în dotare şi a exclus trimiterea de avioane Typhoon ale Royal Air Force. În schimb, Marea Britanie spune că va oferi piloţilor ucraineni un antrenament de bază pe avioane la standarde occidentale începând din iunie, pentru a-i pregăti să piloteze F-16. Piloţii ucraineni vor merge apoi în alte ţări pentru următoarele etape de pregătire.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
METTE FREDERIKSEN, VIITOAREA ŞEFĂ A NATO?
Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, se va întâlni luni, la Washington, cu preşedintele american Joe Biden, pe fondul speculaţiilor potrivit cărora Casa Albă va profita de această vizită pentru a o alege ca prima femeie secretar general al NATO.
Potrivit diplomaţilor, Mette Frederiksen, în vârstă de 45 de ani, se profilează ca o candidată serioasă pentru a-l înlocui pe Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă de la şefia Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în septembrie, relatează Reuters.
Ea a intrat în lumina reflectoarelor pe scena internaţională anul trecut ca susţinătoare fermă a Ucrainei în războiul acesteia cu Rusia, câştigând respect pentru eforturile sale de a consolida unitatea occidentală în faţa conflictului.
"Aş putea petrece mult timp spunând lucruri bune despre Mette Frederiksen. Ea este unul dintre cei mai pricepuţi şefi de stat din Europa", a declarat săptămâna trecută premierul norvegian Jonas Gahr Store, întrebat despre Frederiksen ca potenţial candidat pentru postul de la şefia NATO. "Există un mare respect în Europa pentru munca pe care a făcut-o ca prim-ministru şi pentru persoana care este, în cooperarea internaţională", a spus el.
Principalul obstacol pentru potenţiala sa candidatură este faptul că Danemarca a fost mult timp un stat cu cheltuieli modeste pentru apărare şi a fost nevoie de presiuni pentru a determina Copenhaga să aducă cheltuielile militare la 2% din PIB, un obiectiv cheie pentru statele membre NATO. Însă, în decembrie, Frederiksen şi noul său guvern centrist au devansat cu trei ani, până în 2030, planul de îndeplinire a obiectivului NATO. Săptămâna trecută, Copenhaga a anunţat, de asemenea, investiţii mari în apărare în următorii 10 ani şi creşterea ajutorului militar acordat Ucrainei.
Frederiksen, un politician de carieră care este şi şefa Partidului Social-Democrat, a devenit în 2019 cel mai tânăr prim-ministru danez din istorie. Ea a fost realeasă anul trecut, după ce a fost aplaudată pe scară largă pentru că a condus ţara nordică prin pandemia COVID-19. Totuşi, ea are un profil limitat dincolo de graniţele naţionale. "Se poate spune că nu a avut cu adevărat un profil internaţional", a declarat Jacob Kaarsbo, analist în domeniul securităţii şi apărării la Think Tank EUROPA. "Dar asta s-a schimbat când a început invazia Rusiei în Ucraina", subliniază analistul.
Mette Frederikson a vizitat Ucraina de trei ori de când a izbucnit războiul, în februarie 2022. Iar Danemarca a acordat un ajutor financiar şi militar semnificativ Ucrainei, în ciuda deficienţelor majore din propria apărare. Ţara a preluat, de asemenea, un rol de lider în formarea piloţilor ucraineni şi a declarat că este deschisă să livreze avioane de luptă F-16.
Atunci când gazoductele Nord Stream au explodat în apele daneze, în septembrie anul trecut, Frederiksen a reacţionat prin formarea unei coaliţii rare, dincolo de diviziunea tradiţională stânga-dreapta, argumentând că este nevoie de unitate politică într-o perioadă de incertitudine internaţională. În februarie, ea a impus o decizie nepopulară de a elimina o zi liberă, o sărbătoare naţională, demers despre care a spus că era necesar pentru a finanţa creşterea cheltuielilor pentru apărare.
"Ea are o poziţie puternică în Danemarca, dar este, de asemenea, o persoană care divizează populaţia. Mulţi o văd ca fiind prea dominantă şi avidă de putere", a declarat pentru Reuters Hans Engell, fost ministru danez al apărării şi justiţiei.
Când fostul preşedinte american Donald Trump a propus în 2019 Danemarcei să cumpere Groenlanda, un teritoriu suveran al regatului danez, Frederiksen a respins oferta ca fiind "absurdă".
Pe scena internaţională, ea a reuşit să se ferească de ciocniri deschise cu preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, şi cu premierul Ungariei, Viktor Orban, demonstrând capacitatea sa de a fi pragmatică, în ciuda ideologiilor conflictuale.
"Este o doamnă dură şi foarte ambiţioasă. Cred că va spune da dacă va simţi că ţările NATO se pot aduna în jurul ei, bineînţeles, mai ales dacă Biden îi va cere acest lucru", a declarat Engell.
Deşi spune că nu candidează, ea a încetat în ultima vreme să spună că nu este interesată de acest post: "Nu candidez pentru niciun post. Am fost invitată să îl vizitez pe preşedintele Biden, lucru pe care îl aştept cu nerăbdare", a declarat Mette Frederikson.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
