Demonstraţie de solidaritate europeană în faţa realegerii lui Trump: Keir Starmer este primul lider britanic de la Winston Churchill în 1944 care vine în Franţa de Ziua Armistiţiului. El a discutat cu Emmanuel Macron despre Ucraina şi Orientul Mijlociu

Premierul britanic Keir Starmer i s-a alăturat luni, la Paris, preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru ceremoniile cu ocazia Zilei Armistiţiului, într-o demonstraţie evidentă de solidaritate europeană care vine la câteva zile după realegerea lui Donald Trump, iar Ucraina şi apărarea au fost în topul agendei discuţiilor private pe care le-au avut cei doi lideri, relatează The Guardian.

Keir Starmer a devenit astfel primul lider britanic care participă la evenimentul de comemorare naţională din Franţa de la Winston Churchill în 1944.

Downing Street 10 şi Palatul Élysée speră că întâlnirea va fi un moment european semnificativ pentru Franţa şi Regatul Unit, cele două puteri europene principale din NATO, pe fondul temerilor de pe continent cu privire la viitorul alianţei după realegerea lui Donald Trump.

Prim-ministrul britanic a zburat la Paris luni dimineaţă pentru a participa la eveniment alături de veterani francezi şi britanici. El a avut, de asemenea, un mic dejun cu reprezentanţi ai comunităţii britanice de apărare din Franţa.

Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că Starmer şi Macron au discutat cum să pună Ucraina într-o poziţie puternică. „Liderii au început prin a discuta despre situaţia din Ucraina, inclusiv despre cea mai bună modalitate de a pune Ucraina în cea mai puternică poziţie posibilă în timpul iernii”, a spus el.

Potrivit preşedinţiei franceze, scrie AFP, ei şi-au reafirmat „hotărârea de a sprijini (Kievul) fără rezerve şi atât timp cât va fi necesar”, într-un moment în care continuarea ajutorului militar american pare mai mult ca niciodată pusă sub semnul întrebării de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

„Revenind la Orientul Mijlociu, ambii şi-au subliniat profunda îngrijorare faţă de situaţia din Gaza şi Liban. De asemenea, au reiterat nevoia de stabilitate în Cisiordania”, a detaliat purtătorul de cuvânt de la Downing Street.

Un alt subiect abordat a fost problema imigranţilor ilegali care traversează Canalul Mânecii. „Reflectând asupra situaţiei din Canalul Mânecii, prim-ministrul şi-a expus misiunea de a dezorganiza şi descuraja bandele de contrabandişti din Europa, iar liderii au convenit ferm asupra importanţei de a înfrânge migraţia ilegală în fiecare etapă a călătoriei unui migrant”, a precizat Downing Street.

Luni, la Paris, Starmer s-a întâlnit şi cu noul prim-ministru francez, Michel Barnier, fostul negociator Brexit pe care Starmer l-a întâlnit de mai multe ori în calitate de secretar Brexit din umbră.

„Sunt onorat să fiu la Paris pentru a fi solidar cu preşedintele Macron în omagiul adus celor căzuţi în Primul Război Mondial care au făcut sacrificiul suprem pentru libertatea de care ne bucurăm astăzi. Aceste evenimente sunt vitale pentru a se asigura că memoria a milioane de tineri soldaţi, marinari şi aviatori trăieşte pentru generaţiile viitoare”, a declarat premierul britanic.

Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer au marcat apoi pe Champs-Élysées cea de-a 106-a aniversare a armistiţiului din 1918. Cei doi lideri au celebrat, de asemenea, 120 de ani de la Antanta Cordială dintre Franţa şi Regatul Unit, semnată la 8 aprilie 1904, pentru a aplana diferendele coloniale dintre cei doi inamici tradiţionali.

Il y a 80 ans, le Général de Gaulle et le Premier ministre Churchill ravivaient ensemble la flamme du Soldat inconnu.

Un flamme pour ne jamais oublier tous ceux qui sont tombés pour la Liberté.

Une flamme pour unir.

Jamais elle ne doit s’éteindre. pic.twitter.com/db9Ah2qrck

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) November 11, 2024

NATO ŞI UCRAINA, SUBIECTE SENSIBILE PENTRU LONDRA

Potrivit The Guardian, oficialii britanici au fost însărcinaţi să examineze modul în care victoria lui Trump va afecta forma finală a revizuirii strategiei de apărare (SDR) care urmează să fie prezentată în primăvară. Starmer şi ministrul său de finanţe, Rachel Reeves, intenţionează să stabilească o cale prin care Regatul Unit să poată atinge obiectivul de 2,5% din PIB pentru cheltuielile de apărare.

Starmer şi ministrul de externe, David Lammy, au menţionat că această creştere a cheltuielilor de apărare este un punct comun cu Trump, care a solicitat în mod repetat ţărilor NATO să furnizeze mai multe fonduri şi să îşi reducă dependenţa de cheltuielile SUA.

Trump a îndemnat anterior aliaţii NATO să cheltuiască 3% din PIB, o creştere semnificativă faţă de nivelul actual din Regatul Unit. Vorbind în campanie, în august, el a spus: „Voi insista ca fiecare ţară NATO să cheltuiască cel puţin 3%. Trebuie să ajungeţi la 3% - 2% este furtul secolului, mai ales că noi plătim pentru asta”, a comentat actualul preşedinte ales.

De asemenea, în timpul campaniei electorale din SUA, el a declarat că va găsi o soluţie pentru a pune capăt războiului lui Vladimir Putin în Ucraina în 24 de ore, dar nu a explicat cum ar face acest lucru. Vicepreşedintele său, JD Vance, s-a opus vehement furnizării de fonduri suplimentare pentru sprijinirea Ucrainei, reaminteşte The Guardian.

The Wall Street Journal a relatat că printre planurile lui Trump de a pune capăt conflictului se numără instituirea unei zone demilitarizate între armatele rusă şi ucraineană, de 1.300 de km, care să fie supravegheată de trupe europene.

Bryan Lanza, consilier politic al lui Trump încă din campania sa prezidenţială din 2016, a sugerat la BBC în acest weekend că Trump va forţa Ucraina să facă concesii teritoriale, deşi un purtător de cuvânt al echipei de tranziţie a lui Trump a declarat ulterior că Lanza nu a vorbit în numele preşedintelui ales.

Duminică, un ministru britanic a declarat că guvernul examinează toate opţiunile posibile în ceea ce priveşte o posibilă schimbare de abordare a Ucrainei de către SUA.

Oficialii de la Whitehall „analizează şi planifică o mulţime de scenarii diferite”, a declarat Darren Jones pentru Sky News, duminică. Jones a dat asigurări că Marea Britanie nu va face paşi înapoi de la propriile sale angajamente. „Nu vrem să se acrediteze ideea că ne retragem de la aceste angajamente. De aceea le oferim 3 miliarde de lire sterline pe an, ceea ce ştiţi, în contextul fiscal de aici din Regatul Unit, este dificil, dar este decizia corectă pentru noi”, a spus el.

Prim-ministrul Starmer a declarat în repetate rânduri că angajamentul Marii Britanii faţă de Ucraina va fi „de fier”, indiferent de abordarea preşedintelui SUA, deşi oficialii de la Kiev au declarat pentru The Guardian că sunt frustraţi că Londra nu i-a furnizat rachete suplimentare cu rază lungă de acţiune.

Duminică, şeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie a declarat că aproximativ 1.500 de soldaţi ruşi sunt ucişi şi răniţi în fiecare zi. Amiralul Sir Tony Radakin a declarat că Rusia încă plăteşte un „preţ extraordinar” pentru invazia lui Putin şi că octombrie a fost cea mai gravă lună din punctul de vedere al pierderilor de la începutul conflictului în februarie 2022.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.