Toţi cubanezii pot, de luni, să aibă Wi-Fi acasă, un pas înainte către o generalizare a Internetului pe insula comunistă, însă sub controlul Guvernului, care vrea să-şi apere ”adevărul” său şi revoluţia sa, dă asigurări adjunctul ministrului cubanez al Comunicaţiilor într-un interviu acordat AFP.
”Cubanezii susţin şi apără revoluţia în toate domeniile, pe terenul real şi, dacă e nevoie, pe cel virtual”, a declarat Ernesto Rodriguez Hernandez în acest interviu.
Potrivit ministrului, Internetul şi reţele de socializare servesc la ”poziţionarea adevărului Cubei şi nu la manipularea lucrurilor”, ceea ce le transformă în noi câmpuri de bătălie politică şi ideologică, într-un moment de tensiuni puternice cu Statele Unite.
Sectorul telecomunicaţiilor este, fără vreo îndoială, cel care s-a schimbat cel mai mult în ultimul an în Cuba - până atunci una dintre ţările cel mai puţin conectate din lume -, odată cu furnizarea, în decembrie, a Internetului pe telefoane mobile (3G), un lucru care a condus la naşterea unei comunităţi foarte active pe reţele de socializare, care interpelează Guvernul pe tema dificultăţilor cotidiene.
De-acum cubanezii vor putea importa rutere şi crea reţele private, conectate la semnalul hotspoturilor operatorului de stat Etecsa. Dispare, astfel, obligaţia de a merge într-un loc public pentru a se conecta, iar oricine va putea naviga pe Internet acasă, după ce şi-a înregistrat în mod legal materialul.
”Obiectivul ţării este de a furniza un acces la Internet tot mai larg întregii populaţii”, afirmă adunctul ministrului Comunicaţiilor.
PREŢURI MARI
Însă specificaţiile tehnice cerute de noua legislaţie, şi anume cu privire la frecvenţă, par să pună capăt reţelelor informale de schimb de date, create în ultimii ani de către grupuri de locuitori.
Ernesto Rodriguez Hernandez consideră că această ”punere în ordine a folosirii spectrului radioelectric” este un ”drept suveran” al statului cubanez.
Iar o oră costă un dolar - un tarif exorbitant, în contextul în care salariul lunar mediu este de 50 de dolari. Prima conexiune 3G costă şapte dolari 600 de megaocteţi.
Pe reţelele de socializare, sute de cubanezi fac campanie, de mai multe săptămâni, sub hashtagul #Bajenlospreciosdeinternet (scădeţi preţul Internetului).
De la introducerea Wi-Fi, în 2013, ”costul accesului la internet a scăzut de peste patru ori”, se apără ministrul, ”şi va continua să scadă, în funcţie de capacităţile infrastructurilor de comunicaţii”.
În această ţară, cu 11,2 milioane de locuitori, au fost instalate 1.400 de hotspoturi Wi-Fi, 80.000 de gospodării au Internet acasă - o opţiune totuşi dificil de obţinut -, iar 2,5 milioane de cubamezi au acces la 3G.
Însă Guvernul comunist pare să avanseze cu neîncredere. ”Tehnologiile nu sunt apolitice, aşa cum se încearcă să fie prezentate”, ci sunt ”manipulate, folosite”, avertizează Ernesto Rodriguez Hernandez.
Apărând necesitatea de a ”educa” populaţia, el dă asigurări că ”nu serveşte la nimic să furnizezi un serviciu de Internet celor care nu ştiu (...) să facă diferenţa între ceea ce este util şi ceea este dăunător, pentru că nu tot ceea ce este pe Internet este bun”.
”PROTEJAREA CUBEI”
Un semn al acestei îngrijorări este faptul că o serie de decrete şi măsuri, publicate la începutul lui iulie în Jurnalul Oficial, îndeamnă la o ”utilizare responsabilă din partea cetăţenilor” şi la ”apărarea politică a securităţii cibernetice în faţa ameninţărilor, atacurilor şi riscurilor de orice tip”.
Mesajul este clar - Internetul trebuie să fie un ”instrument de apărare a revoluţiei”, potrivit acestor texte, care urmează să fie puse în aplicare de către Ministerul Comunicaţiilor, asistat de ”cele ale Forţelor revoluţionare armate şi de Interne”.
Astfel, se consolidează o situaţie deja existentă pe insulă, unde Internetul a fost plasat sub atenta supraveghere a autorităţilor.
”Numai un mic procent din populaţie are acces la Internetul global, spre deosebire de Intranetul naţional, controlat de către Guvern.Blogurile şi site-urile critice sunt adesea blocate”, subliniază într-un recent raport ONG-ul Freedom House.
Întrebat despre acest lucru, adjunctul ministrului Comunicaţiilor răspunde că este vorba despre un mecanism normal de apărare a ţării.
”Noi nu împărtăşim site-urile de Internet care pot incita la discriminare, aborda teme contrare moralei, eticii, unui comportament responsabil. Este dreptul tuturor statelor să-şi apere poporul, societatea, de practici de acest fel, iar eu cred că toate ţările din lume o fac”, apreciază el
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
