NATO sprijină pe deplin integritatea teritorială a Bosniei, iar liderii politici ar trebui să rezolve tensiunile care au fost alimentate de condamnarea la închisoare a preşedintelui regiunii sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a declarat luni secretarul general al alianţei, Mark Rutte, aflat la Sarajevo, relatează AFP şi Reuters.
Un tribunal l-a condamnat luna trecută pe preşedintele pro-rus al regiunii sârbe, Milorad Dodik, la un an de închisoare şi i-a interzis să mai facă politică timp de şase ani. Acesta a respins verdictul, iar parlamentul regional sârb a interzis accesul poliţiei naţionale şi al sistemului judiciar pe teritoriul său.
„Aud îngrijorările cu privire la situaţia securităţii. Dar să fie clar. Nu suntem în 1992, nu vom permite ca un vid de securitate să se dezvolte”, a declarat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, luni, în timpul unei vizite în Bosnia, unde tensiunile sunt foarte mari de la condamnarea preşedintelui entităţii sârbe.
Conflictului intercomunitar din Bosnia a făcut circa 100.000 de victime între 1992 şi 1995. „Comunitatea internaţională este prezentă şi hotărâtă să îşi continue sprijinul puternic, inclusiv prin (forţa europeană) EURFOR şi NATO. Ştiu că EUFOR este pe deplin pregătită să menţină un mediu sigur şi securizat în Bosnia-Herţegovina”, a adăugat Rutte.
Situaţia din Bosnia a devenit tensionată după ce Milorad Dodik a fost condamnat de Curtea de Stat pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant internaţional, Christian Schmidt, responsabil cu asigurarea respectării Acordului de pace de la Dayton care a pus capăt războiului. Condamnat la un an de închisoare şi cu interdicţia de a ocupa o funcţie timp de şase ani, preşedintele Republicii Srpska (RS) poate face apel. Acesta a decis însă să respingă verdictul şi a determinat parlamentul RS să adopte o lege care interzice sistemului judiciar şi poliţiei statului central să opereze pe teritoriul entităţii sârbilor bosniaci.
Aceste decizii pun la încercare instituţiile centrale fragile şi complexe ale acestei ţări împărţite în două entităţi autonome, Republika Srpska, pe care Dodik o conduce de ani de zile, şi Federaţia croato-musulmană. Acestea sunt legate de instituţii centrale pe care Milorad Dodik le contestă.
În faţa tensiunilor, forţa europeană EUFOR a anunţat vineri că va adăuga întăriri la misiunea sa de menţinere a păcii în Bosnia, o „măsură proactivă (...) în interesul tuturor cetăţenilor săi”.
Şeful NATO - din care Bosnia nu face parte - s-a întâlnit la Sarajevo cu membrii preşedinţiei tripartite a ţării, Zeljka Cvijanovic (sârb), Denis Becirovic (bosniac) şi Zeljko Komsic (croat).
„Acordul de pace de la Dayton este piatra de temelie a păcii în această ţară şi trebuie respectat. Iar noi susţinem biroul Înaltului Reprezentant”, a declarat Mark Rutte în cadrul unei conferinţe de presă cu cei trei membri ai Preşedinţiei Colegiale, adăugând că „orice acţiune care subminează Dayton, ordinea constituţională sau instituţiile naţionale este inacceptabilă”.
„Discursurile şi acţiunile inflamatorii sunt periculoase. Ele reprezintă o ameninţare directă la adresa stabilităţii şi securităţii Bosniei-Herţegovina”, a continuat secretarul general al NATO. Adresându-se celor trei membri ai preşedinţiei, el le-a cerut să „facă această ţară mândră de preşedinţia sa” şi să „rezolve această problemă”, într-o referire voalată la Milorad Dodik.
„Acest lucru va ajuta nu numai această ţară să avanseze, ci şi regiunea şi întreaga Europă”, a insistat el.
Problema puterii instituţiilor centrale a apărut cu stringenţă de la condamnarea lui Milorad Dodik, care le-a cerut sârbilor să părăsească Pachetul de Stat, Curtea de Stat şi SIPA (poliţia centrală) şi să se alăture instituţiilor entităţii sârbe.
Vinerea trecută, Curtea Constituţională a Bosniei a suspendat temporar legile separatiste adoptate de parlamentul sârb bosniac la ordinul lui Dodik. Curtea a declarat că aceste legi pun în pericol ordinea constituţională şi suveranitatea Bosniei.
Criticii spun că Dodik, care cere de mult timp ca Republica Sârbă să se rupă şi să formeze o uniune cu Serbia vecină, a fost o forţă destabilizatoare care a alimentat tipul de tensiuni etnice şi politice care au sfâşiat Iugoslavia în anii 1990. Dar el are aliaţi în Rusia, în preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi în prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.
Moscova a calificat hotărârea tribunalului bosniac drept „o lovitură la adresa stabilităţii în regiunea balcanică”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
