Comisa Euripeană (CE) şi-a înăsprit marţi conflictul cu coaliţia populistă şi de extremă dreapta aflată la putere în Italia, căreia i-a respins proiectul bugetului pe 2019 - o premieră în istoria UE, au declarat surse europene pentru AFP.
Această hotărâre a fost luată la începutul după-amiezii de către colegiul comisarilor UE, reuniţi în incinta Parlamentului European (PE).
Potrivit regulilor europene, Italia dispune acum de trei săptămâni să prezinte un buget revizuit.
În caz contrar, ea riscă să fie deschisă o ”procedură de deficit excesiv” împotriva sa, susceptibilă să conducă la sancţiuni financiare care să echivaleze, în teorie, cu 0,2% din PIB-ul italian - adică 3,4 miliarde de euro, pe baza datelor din 2017.
Marja de manevră a CE este îngustă - între căutarea unei fermităţi, cu scopul de a-şi asigura credibilitatea, şi voinţa de a dedramatiza, pentru a evita un şoc frontal cu Roma, care ar ”înnebuni” pieţele.
”Încă de mâine, vom continua să explicăm această lege a finanţelor”, a declarat înaintea acestui anunţ al CE vicepremierul italian Luigi Di Maio, liderul Mişcării Cinci Stele (M5S, populişti, antisistem), partenerul de coaliţie al Ligii (extrema dreaptă).
”Săptămânile următoare vor fi săptămâni de mare dialog cu Europa, pieţele”, a promis el.
”Noi ascultăm pe toată lumea, însă nu ne întoarcem în urmă”, a avertizat, la rândul său, ministrul italian de Interne Matteo Salvini, liderul Ligii, aflat într-o vizită în România.
”NU ESTE URMĂTOAREA GRECIE”
Bruxellesul a arătat deja cu degetul, într-o scrisoare trimisă Romei săptămâna trecută, derapajul bugetar ”fără precedent” al Italiei după noile reglementări care au intrat în vigoare în 2013 şi riscul ”nonconformităţii grav” al bugetului său cu reglementările europene.
Însă, în pofida criticilor, Guvernul italian şi-a menţinut, luni, previziunile.
În contextul în care fostul Guvern de centru-stânga a promis un deficit public de 0,8% din PIB în 2019, Roma preconizează de-acum să atingă 2,4% anul viitor, iar apoi 2,1% în 2020 şi 1,8% în 2021.
În ceea ce priveşte datoria publică, în prezent de 131% din PIB - reprezentând proporţia cea mai mare în zona euro, după Grecia -, Roma a promis să o scadă la 126,5% în 2021..
Ca garanţie a bunăvoinţei sale, Guvernul italian a anunţat că va respecta literalmente aceste obiective, fără să adâncească şi mai mult deficitul deficitul sau datoria.
Executivul italian şi-a reafirmat luni ataşamentul faţă de UE şi zona euro, dând asigurări că ”nu e nicio şansă” ca Italia să iasă din ele.
Schimburile de replici între Roma şi Comisie sunt observate îndeaproape de către alte ţări din zona euro, supuse aceloraşi reguli bugetare ca Italia.
”Nimeni nu poate încălca aceste reguli, care sunt aceleaşi pentru toţi”, a amintit, înainte de decizia Bruxellesului, ministrul francez de Finanţe Bruno Le Maire.
”Este totodată în interesul italienilor să aibă reguli solide, o monedă stabilă, o zonă euro care se consolidează”, a adăugat el în cursul unei vizite la Strasbourg.
Klaus Regling, directorul Mecanismului European de Stabilitate (MES), o organizaţie UE însărcinată să vină în ajutorul ţărilor din zona euro aflate în dificultate, a dat asigurări marţi că Italia ”nu este următoatrea Grecie”.
”Să nu ne panicăm (...). Riscul de contagiune a altor ţări este foarte limitat”, a adăugat el.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
