Poliţia catalană a dispersat mii de activişti, după un marş paşnic la care au participat 350.000 de manifestanţi separatişti în centrul Barcelonei, o nouă demonstraţie în masă, sâmbătă seara, împotriva condamnării liderilor separatişti cu privire la tenativa de secesiune faţă de Spania, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Unităţi antirevoltă catalane au luat cu asalt şi au tras cu bile de spună, la căderea nopţii, pentru a respinge aproximativ 10.000 de manifestanţi adunaţi în apropiere de sediul central al poliţiei, la apelul Comitetelor Apărării republicii (CRD), nişte grupuri radicale.

În timpul ciocnirilor, activişti, majoritatea tineri, i-au atacat şi au aruncat cu sticle, doze de metal sau petarde şi au strigat ”Afară cu forţele de ocupaţie” sau ”Fiii lui Franco”, numele dictatorului care a condus Spania după Războiul Civil (1936-1939) până la moartea sa în 1975.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.Forum

Aceste încăierări au fost departe de a atinge intensitatea confruntărilor de săptămâna trecută, soldate cu peste 600 de răniţi - inclusiv 289 de poliţişti - în zilele de după condamnarea de către Curtea Supremă a celor nouă lideri separatişti la pedepse de până la 13 ani de închisoare.

Manifestaţiile au început sâmbătă după-amiaza într-o atmosferă festivă. Aproximativ 350.000 de persoane, potrivit poliţiei municipale, au răspuns apelului celor două mari asociaţii separatiste, Adunarea Naţională Catalană (ANC) şi Omnium cultural.

”Manifestăm în mod paşnic, nu suntem violenţi, spre deosebire de ceea ce spune despre noi presa spanilă”, a dat asigurări Manuela Muñoz, în vâstă de 57 de ani, angajată într-o uzină chimică.

Manifestaţiile, paşnice la începutul lor, în 2012, au degenrat în violenţe pentru prima oară după condamnarea la 14 octombrie a liderilor secesionişti.

În seara în care s-a dat sentinţa, mii de persoane au încercat să paralizeze aeroportul din Barcelona şi s-au ciocnit cu poliţia, care le-a împiedicat să intre pe aeroport.

Apoi, de marţi  şi până vineri, agitaţia în principalele oraşe din această regiune cu 7,5 milioane de locuitori s-a transformat în scene de gherilă urbană.

S-au ridicat baricade în flăcări, s-a aruncat cu pavele, bile de oţel şi cu cocteiluri Molotov împotriva poliţiei, care a ripostat cu gaze lacrimogene şi bile de cauciuc şi spumă.

”DIALOG FĂRĂ CONDIŢII”

Duminică, antiseparatiştii ies în stradă. Ei vor ”să spună «ajunge» cu violenţa pe care am trăit-o şi cu confruntarea” căutată de Guvernul regional separatist, a declarat pentru AFP preşedintele asociaţiei Societat civil catalana, Fernando Sánchez Costa.

Asociaţia sa a organizat două marşuri mari ale ”majorităţii tăcute”, care se opune independenţei, după tentativa de secesiune din 2017.

”Acesta este un mesaj important pentru Catalonia, Spania şi lume, unde se confundă adesea separatismul şi Catalonia”, în pofida faptului că ”noi  suntem majoritatea”, a subliniat el.

Membri ai Guvernului socialist spaniol, inclusiv ministrul de Externe, catalanul Josep Borrell, viitorul şef al diplomaţiei europene, participă la acest marş.

Aleşii opoziţiei de dreapta - care cer Guvernului măsuri excepţionale împotriva violenţelor din Catalonia, odată cu apropierea alegerilor legislative de la 10 noiembrie - participă de asemenea la marş. Şeful Executivului Pedro Sánchez a refuzat, însă, acest lucru până în prezent.

La Madrid, într-o adevărată pădure de steaguri spaniole, liderul Partidului Vox (extremă dreapta) Santiago Abascal a denunţat sâmbătă, în faţa unor mii de susţinători - 20.000 potrivit poliţiei - ”trădarea socialiştilor” în faţa ”separatismului criminal”.

Partidul său a intrat în Parlament în aprilie, obţinând 24 din cele 350 de mandate, însă mai multe sondaje recente îl creditează ca fiind a treia formaţiune în viitoarele alegeri.

Ajuns la putere în iunie 2018, în parte cu ajutorul voturilor separatiştilor catalani, Pedro Sanchez a început un dialog cu ei, care s-a terminat brusc.

El ignoră de atunci apelurile preşedinelui regiunii Catalonia, separatistul Quim Torra, care cere un ”dialog fără condiţii”, o modalitate de a cere ca Guvernul să accepte un referendum de autordeterminare. Madridul consideră că Constituţia nu permite acest lucru.

”Noi nu vom vorbi despre un drept la autodeterminare pe care Constituţia nu-l permite, nici în această democraţie şi nici în alta”, a declarat sâmbătă pentru presă numărul doi în Guvern, Carmen Calvo.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.