Mii de persoane participau luni, la Srebreniţa, la comemorarea genocidului care, după 27 de ani, nu este recunoscut de majoritatea sârbilor, şi de către liderii lor din Bosnia, împărţită etnic, relatează AFP.
Rămăşiţele a 50 de victime identificate ale masacrului, cel mai sângeros în Europa după al Doilea Răboi Mondial, au fsot înhumate în cimitirul unui centru memorial în care au fost înmormântate 6.671 de voctime.
Aproximativ 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi mulsulmani din Sreebreniţa, o localitate situată în estul ţării, au fost ucişiîn iulie 1996 de către forţe sârbe din Bosnia, o crimă calificată drept genocid de către justiţia internţaională.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Şeful diplomaţiei europene Josap Borrell şi comisarul european însărcinat cu Extinderea UE Oliver Varhelyi au adus un omagu victimelor, în contextul în care invazia Ucrainei de către Rusia a ”readdus un război brutal pe continentul nostru”.
”Este mai mult ca niciodată datoria noastră să ne amintim genocidul de la Srebreniţa” şi ”nevoia de apăra pacea, demnitatea umană şi valorile universale”, denunţă ei.
”La Sreebreniţa, Europa a eşuat şi ne aflăm în faţa ruşinii noastre”, subliniază ei..
În ultimii ani, descoperirea unor rămăşiţe a devenit foarte rară, în contextul în care 1.200 de victime sunt căutate în continuare, potrivit Institutul bosniac al persoanelor dispărute.
Procesul identificării este complicat, deoarece în lunile de după masacru victmele au fost dezgopate cu buldozere şi mutate în alte gropi, cu scopul de a ascunde crimele.
Funeralii comune ale persoanelor identificate sunt organizate toate luni, data cuceririi enclavei de către forţele generalului sârb bosnac Ratko Mladici, condamnat la închisoare pe viaţă de către justiţia internţaională.
“Do not be afraid,” Mladic said as he handed candy to a little boy. #BosnianGenocide #Srebrenicapic.twitter.com/yMcWxfPIgm
— Bosnian History (@BosnianHistory) July 10, 2022
Rămăşiţele uneia dintre victimele înhumate luni au fost găsite în trei gropi comune, potrivit unui expert legist, Amor Masovic, care a participatla exhumări din zeci de gropicomune în regiunea Srebreniţa.
Rămăşiţele majorităţii celorlalte victime au fost găste în două gropi comune, precizează el.
Hajra Alic, în vârstă de 60 de ani, a venit luni să se reculeagă la mormântul fiului şi soţului său. Rămăşiţele soţului său au fost înhumate în două rânduri, în 2007 şi 2016.
”La căderea Srebreniţei, ei au plecat în pădure, iar eu şi cele două fiice ale mele la Tuzla”, povesteşte ea AFP.
”Fiul meu avea 17 ani. Durerea nu-mi părăseşte niciodată inima. Mă gândesc în fiecare zi la copilul meu şi la soţul meu, nu doar la 11 iule, dar la fiecare 11 iulie e ca şi cum s-ar întâmpla acum”, spune ea.
La peste un sfert de secol de la masacru, Ratko Mladico şi Radovan Karadzici, fostul lider politic al Bosniei, condamnat, de asemenea, la închisoare pe viaţă, sunt consideraţi ”eroi” de către mulţi sârbi.
Portrete ale lui Mladici se afă pe mulţi pereţi în Republica Srpska, enttatea sârbă a ţării, din care face parte şi o federaţie croato-musulmană.
Reprezentanţi politici ai sârbilor din Bosnia şi din Serbia vecină, la fel ca o mare parte a populaţiei sârbe, refuză să considere că a avut loc un genocid la Srebreniţa în timpul războiului intercomunitar, soldat cu aproximativ 100.000 de morţi.
Ei vorbesc mai degrabă despre o ”mare crimă”.
”Noi ne batem de 27 de ani pentru adevăr şi cerem dreptate, dar de 27 de ani ei neagă adevărul, neagă genocidul”, deplânge preşedinta unei asociaţii ale femeilor din Srebreniţa, Munira Subasici.
Cu câteva zile înante de plecarea din funcţie, fostul Înalt reprezentant Internaţional în Bosnia, Valentin Inzko a interzis, în iulie 2021, negarea genocidului şi crimelor de război.
Codul Penal prevede în prezent pedepsirea cu închisoarea a acestei infracţiuni.
Această decizie a fost denunţată de către lideri politici sârbi bosniaci, în frunte cu Milorad Dodik, un membru al preşedinţiei colective a ţării, care a lansat ulterior o serie de iniţiative secesionste, cu scopul de despărţi Republica Srpska de Bosnia, care alimentează temeri la adresa păcii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
