India încearcă să facă istorie, miercuri, cu a treia misiune lunară a sa, care ar urma să aselenizeze, arată BBC.
Dacă misiunea Chandrayaan-3 are succes, India va deveni prima ţară care aselenizează în apropiere de polul sud al Lunii, puţin explorat.
De asemenea, va fi doar a patra ţară care reuşeşte o aselenizare uşoară pe Lună – Statele Unite, fosta Uniune Sovietică şi China au aselenizat în apropiere de ecuator.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
.... and
— ISRO (@isro) August 22, 2023
The moon as captured by the
Lander Imager Camera 4
on August 20, 2023.#Chandrayaan_3 #Ch3 pic.twitter.com/yPejjLdOSS
Încercarea Indiei vine la doar câteva zile după ce sonda Rusiei Luna-25 s-a prăbuşit în timp ce încerca să aselenizeze în aceeaşi regiune.
Încercarea anterioară a Indiei de a aseleniza în apropiere de polul sud, în 2019, a fost fără succes, misiunea Chandrayaan-2 prăbuşindu-se pe suprafaţa lunară.
Acum, toţi ochii se îndreaptă spre Chandrayaan-3.
Vehiculul spaţial a decolat în 14 iulie de la centrul spaţial Sriharikota din sudul Indiei. Modulul de aselenizare – numit Vikram, după fondatorul Organizaţiei Indiene de Cercetare a Spaţiului (ISRO), Vikram Sarabhai – transportă un rover de 26 de kilograme, numit Pragyaan, cuvânt din sanscrită care înseamnă ”înţelepciune”.
Călătoria sa spre Lună a generat entuziasm în India, urările de succes pentru misiune venind din toată ţara.
ISRO a anunţat că plănuieşte o transmisiune live a aselenizării şi milioane de oameni, inclusiv elevi, sunt aşteptaţi să o urmărească.
Şeful ISRO, Sreedhara Panicker Somanath, a afirmat că este încrezător că Chandrayaan-3 va avea o aselenizare de succes.
El a spus că au fost studiate cu atenţie datele de la prăbuşirea Chandrayaan-2 şi au fost făcute simulări pentru a remedia erorile.
În ultimele zile, camera video a lui Vikram a cartografiat suprafaţa lunară, în timp ce încerca să găsească un loc sigur pentru aselenizare.
Marţi, ISRO a afirmat că misiunea ”este în grafic, sistemele desfăşoară verificări regulate şi continuă navigarea fără probleme”.
Somanath a declarat că Chandrayaan-3 va dezvolta succesul misiunilor anterioare ale Indiei pe Lună şi va contribui la descoperiri ştiinţifice ”foarte substanţiale”.
Chandrayaan-1, prima misiune pe Lună a ţării, în 2008, a descoperit prezenţa unor molecule de apă pe suprafaţa uscată a Lunii şi a stabilit că Luna are o atmosferă în timpul zilei.
Deşi a eşuat în aselenizare, Chandrayaan-2 nu a fost total inutilă – naveta sa spaţială care orbitează continuă să înconjoare Luna şi astăzi şi va ajuta aselenizatorul Vikram să trimită imagini şi date pe Pământ pentru analiză.
Modulul de aselenizare şi roverul transportă cinci instrumente ştiinţifice care vor ajuta la descoperirea ”caracteristicilor fizice ale suprafeţei Lunii, atmosferei apropiate de suprafaţă şi activităţii tectonice, pentru a studia ce se întâmplă sub suprafaţă”.
Miercurii, cercetătorii vor folosi un set complex de manevre pentru a reduce gradual viteza modulului de aselenizare pentru a-l aduce în punctul care va permite o aselenizare lină, într-o zonă pe care cercetătorii spaţiali au descris-o ca fiind ”foarte denivelată, plină de cratere şi bolovani”.
După ce şi praful se aşază, roverul cu şase roţi va ieşi din acesta şi va explora în jurul stâncilor şi craterelor de pe suprafaţa Lunii, adunând date şi imagini cruciale pe care să le trimită modulului de aselenizare, care le va trimite navei care orbitează pentru a le trimite pe Pământ.
Roţile roverului au logo-ul şi emblema ISRO imprimate în relief aşa încât să lase urme pe solul lunar în timpul plimbării pe Lună, a declarat un oficial pentru BBC.
Data aselenizării a fost aleasă cu grijă pentru a coincide cu începutul unei zile lunare (o zi pe Lună este egală cu 14 zile pe Pământ) pentru că bateriile vehiculelor vor avea nevoie de lumina soarelui pentru a se încărca şi a funcţiona. Odată ce se lasă noaptea, ele se vor descărca şi nu vor mai funcţiona. Nu este clar încă dacă ele îşi vor reveni la începutul următoarei zilei lunare.
Unul dintre obiectivele principale ale Chandrayaan-3 este să caute gheaţă pe bază de apă, despre care cercetătorii spun că ar putea susţine o locuire umană a Lunii în viitor. De asemenea, ar putea fi folosită pentru a asigura propergol pentru vehiculele spaţiale care se îndreaptă spre Marte sau ale destinaţii îndepărtate.
Polul sud al Lunii pare să promită în acest sens – zona de suprafaţă care rămâne mereu în umbră este uriaşă şi oamenii de ştiinţă spun că asta înseamnă că există posibilitatea să existe apă.
India nu este singura ţară care se uită spre Lună – există un interes mondial în creştere, mai multe misiuni urmând să se îndrepte spre suprafaţa lunară în viitorul apropiat. Oamenii de ştiinţă afirmă că mai sunt multe de înţeles despre Lună, deseori descrisă ca o poartă spre spaţiul intergalactic.
Un succes al Chandrayaan-3, spun ei, ne va duce un pas mai aproape în acea călătorie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
