Cel puţin 11 persoane au murit, iar alte zeci au fost alte dispărute în naufragiile a două ambarcaţiuni cu migranţi, la Marea Mediterană, în largul coastei Italiei, una venind din Turcia, iar acealaltă din Africa de Nord, anunţă luni un ONG, Garda de Coastă şi presa, relatează AFP.
ONG-ul german ResQship anunţă pe X că nava sa umanitară Nadir a salvat, între coastele Libiei şi Insula italiană Lampedusa, 51 de persoane aflate în pericol ”pe un vapor de lemn plin de apă” în care se aflau cadavrele a zece migranţi.
”Echipa noastră a evacuat 51 de persoane, dintre care două erau inconştiente. A fost nevoie să fie eliberate cu ajutorul unui topor”, anunţă ONG-ul.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Persoanele inconştiente primesc în prezent îngirijiri medicale şi aşteaptă o evacuare urgentă”, adaugă el.
Paza de Coastă italiană anunţă, la rândul său, că a recuperat 12 persoane de la bordul unui velier aflat în derivă în largul Calabriei (sud), în apropiere de linia care desparte apele italiene de cele greceşti.
Un pasager a murit în cursul operaţiuniloir de salvare,
Potrivit agenţiei italiene de presă Ansa, aproximativ 50 de pasageri au fost daţi dispăruţi.
RUTĂ SÂNGEROASĂ
Paza de Coastă precizează că velierul probabil a plecat din Turcia.
Alarma a fost dată de către navigatori de agrement francezi care i-au recuperat pe naufragiaţi la bordul ambarcaţiunii lor, la aproximativ 120 de mile marine de coastă.
Migranţii au fost luaţi apoi la bordul unei ambarcaţiuni comerciale care şi-a schimbat ruta, iar apoi la bordul unei vedete a Pazei de Coastă, care i-a condus în portul Roccella Jonica.
Căutări continuau luni cu mijloace maritime şi aeriene ale Pazei de Coastă Frontex, anunţă într-un comunicat Paza de Coastă italiană, fără să estimeze numărul persoanelor date dispărute.
În 2023, 3.155 de migranţi au murit sau ”dispărut” în Mediterana, în creştere faţă de cele 2.411 înregistrate oficial de Organizaţia Internaţională a Migraţiilor (OIM) în 2022.
Mediterana centrală, una dintre cele mai sângeroase rute ale migraţiei din lume, a reprezentat în 2023 80% dintre morţii şi dispăruţii la Marea Mediterană.
Ea este foarte folosită de către migranţi care încearcă să intre în Uniunea Europeană (UE), fugind de conflicte sau sărăcie din Tunisia sau Libia.
Guvernul ultraconservatorb al Giorgiei Meloni, care se află la puetere de la sfârşitul lui 2022, s-a angajat să reducă sosirile migranţilor din Africa de Nord pe coastele peninsulei.
Roma estimează că prezenţa ONG-urilor de salvare pe mare îi încurajează pe migranţi să încerce traversarea.
ONG-urile resping acest argument şi subliniază că ele reprezintă mai puţin de 10% dintre migranţii recuperaţi pe Mediterana.
”FORTĂREAŢA EUROPA”
Un decret le obligă însă să notifice ”de îndată” un port după o salvare, împiedicându-le să acisteze în mai multe porturi.
ONG-utile estimează că acest decret încalcă dreptul maritim, care obligă orice navă să acorde ajutor unei ambarcaţiuni aflate în pericol.
Această contradicţie la pune în faţa unei dileme.
Încălcând decretul, ele riscă o amendă cuprinsă între 2.000 şi 10.000 de euro - până în prezent au fost aplicate 21 de amenzi unui număr de zece nave ale ONG-urilor -, o detenţie administrativă de 20 de zile şi o eventuală confiscare a navei.
Potrivit unor date de la Ministerul italian de Interne, sosirile pe mare au scăzut considerabil de la începutul lui 2024.
În total, 23.725 de persoane au sosit în Italia de la 1 ianuarie la 17 iunie, faţă de 53.902 în aceeaşi perioadă a lui 2023.
Însă fluxul sosirilor s-a deplasat în mare parte către Spania şi Grecia.
Tunisia şi Libia şi-au însăprit controalele, iar condiţiile meteorologice joacă un rol crucial.
”Oamenii continuă să treacă” pentru că ”schimbă ruta şi se adaptează obstacolelor”, declara în mai AFP şeful Operaţiunilor ONG-ului SOS Méditerranée Daniel Auerbacher.
ONG-urile consideră că această călătorie este cu atât mai periculoasă cu cât nave umanitare sunt împiedicate să se întoarcă rapid pe mare.
”Fortăreaţa Europa ucide”, denunţă luni ResQship.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
