Şefii de stat şi de guverne din Uniunea Europeană (UE), reuniţi într-un summit la Bruxelles, întâmpinau joi dificultăţi să găsească o expresie comună cu privire la Războiul dintre Israel şi Hamas în Fâşia Gaza, unii insistând asupra dreptului statului evreu de a se apăra, iar alţii asupra nevoii de ajutor umanitar al Fâşiei Gaza, relatează AFP.
Acest război mobilizează atenţia europenilor, în timp ce creşte îndoiala cu privire la capacitatea Occidentului de a continua să susţină Ucraina împotriva Rusiei, în alt război major care face ravagii la uşa UE.
”Felul în care să se reacţioneze la atacul terorist al Hamas împotriva israelului este un subiect care împarte. Opiniile diverg unele de altele”, a subliniat la sosirea la summit premierul ungar Viktor Orban, care s-a declarat ”foarte favorabil dreptului Israelului de a se apăra”.
Premierul în exerciiu soaniol Pedro Sanchez şi-a refirmat susţinerea faţă de un ”armistiţiu în scopuri umanitare (...) în vederea trimierii a tot ajutorul de care palestinienii au nevoie”. ”Suferinţa pe care o vedem în (Fâşia) gaza este inacceptabilă”, a subliniatv el.
În privinţa Orientului Apropiat, Cei 27 sunt în mod tradiţional împărţiiţi între cei care insistă asupra necesităţii solidarităţii faţă de civilii palestinieni, ca Irlanda şi Spania, şi unii dintre cei mai fervenţi apărători ai Israelului, ca Germania, Austria şi Ungaria.
Şefii de stat şi de guverne ai UE au sosit la Bruxelles joi seara, după ce Israelul a anunţat că a intrat - timp de câteva ore - cu tancuri în Fâşia Gaza, pentru a ”pregăti câmpul de luptă” al unei ofensive terestre.
Cancelarul german Olaf Scholz şi-a afişat o susţinere - fără rezerve - a acestei operaţiuni terestre.
”israelul este un stat democratic cu principii foarte umanitare care-l ghidează şi putem, deci, să fim siguri că armata israeliană va respecta regulile dreptului internaţional în ceea ce face. N-am nicio îndoială în acest subiect”, a declarat el.
”PAUZĂ” SAU ”PAUZE”
După mai multe zle de negocieri, ultimul proiect al declaraţiei summitului îndeamnă la ”culoare şi pauze umanitare” în vederea trimiterii de ajutor populaţiei civile în Fâşia gaza. Versiunea anterioară evoca ”o pauză umanhitară” - la singular.
Această declaraţie, care poate fi modificată în timpul reuniunii, nu reia cererea ONU a unui ”armistiţiu”.
Germania apără implementarea unor ferestre umanitare” - la plural -, apreciind că o pauză poate pune în discuţie dreptul la autoapărare al Israelului.
Cei 27 au condamnat toţi, cu fermitate, atacul fără precedent de la 7b octombrie al Hamas, care s-a soldat cu cel puţin 1.400 de morţi şi peste 200 de ostatici, dintre care patru au fost eliberaţi începând de vineri seara.
Însă consensul este mai slab în problema unei opriri a bombardamentelor pe care Israelul le desfăşoară ca represalii în Fâşia Gaza, care au ucis peste 6.500 de persoane, potrivit Minsisterului Sănătăţii al Hamas, care controlează acest teritoriu palestinian.
Acest război în Orientul Apropiat a alimentat temeri ale unora cu privire la o eclipsare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care durează de 20 de luni.
În plus, criza Congresului Statelor unite a ridicat întrebări despre continuarea ajutorului militar american al Kievului.
Olaf Scholz a promis marţi că ”această susţinere nu va fi în niciun caz afectată de faptul că, de la oribilele ore ale dimineţii de 7 octombrie, ne-am întors către Israel şi Orientul Mijlociu cu cea mai mare compasiune şi cea mai mare îngrijorare”.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se adresează prin videoconferinţă - aşa cum face cu refularitate de la începutul invaziei ruse - liderilor europeni.
Europenii depun eforturi să avanseze într-o serie de măsuri destinate să ofere asigurări Ucrainei şi să se asigure că ea rămâne capabilă să respingă agresiunea rusă.
Este vorba în principal despre un proiect de finaţare - care poate atinge 20 de miliarde de euro, pe o perioadă de patru ani - destinat unei susţineri militare.
Potrivit unor diplomaţi, negocierile sunt frânate de către Ungaria - cel mai apropiat aliat al Moscovei în UE -, iar liderii ar urma să-l însărcineze pe Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi de Securitate Josep Borrell să prezinte un raport cu privire la această problemă în decembrie.
Noul premier slovac Robert Fico - care a anunţat joi oprirea livrărilor de armament slovac Ucrainei - nu a stat de vorbă cu presa joi, la Bruxelles.
Summitul este o ocazie a unor apeluri în favoarea impunerii unei noi serii de sancţiuni Moscovei, care ar urma să vizeze diamentele ruseşti, după ce G7 se va pune de acord asupra unui mijloc de a le urmări.
Şefii de stat şi de guverne ai UE discută, de asemenea, la summit despre mijloace de folosire a veniturilor unor active ruseşti ”îngheţate”, cu scopul de a ajuta Ucraina.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
