Liderul rus Vladimir Putin a semnat vineri, la două zile după moartea presupusă a şefului Wagner, Evgheni Prigojin, un decret prin care le cere membrilor grupurilor paramilitare să depună acelaşi jurământ faţă de Rusia ca şi soldaţii din armata regulată, relatează AFP.
Decretul, publicat pe site-ul guvernului, le cere acestora să jure "loialitate" şi "fidelitate" faţă de Rusia şi să "urmeze cu stricteţe ordinele comandanţilor şi superiorilor".
De asemenea, ei se angajează să "respecte cu sfinţenie Constituţia rusă", "să îndeplinească cu conştiinciozitate sarcinile care le sunt încredinţate" şi "să apere cu curaj independenţa ţării şi ordinea constituţională".
Decretul se referă la persoanele înrolate în calitate de combatanţi voluntari, la cei care "contribuie la îndeplinirea sarcinilor atribuite forţelor armate ruse" şi la alte "organisme şi formaţiuni militare", inclusiv la forţele de apărare teritorială formate în timpul conflictului din Ucraina.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
În timp ce mercenariatul este interzis prin lege în Rusia, activităţile "companiilor militare private" care oferă oficial servicii de "securitate", dintre care Wagner este cea mai mare şi cea mai cunoscută, sunt tolerate.
Textul a fost semnat la două luni de la revolta grupului Wagner, care, la ordinele patronului său Evgheni Prigojin, s-a răzvrătit împotriva ierarhiei militare ruse, acuzată de incompetenţă, intrând implicit în conflict cu Kremlinul.
Prigojiin se presupune că a murit după ce un avion care îl transporta de la Moscova la Sankt Petersburg s-a prăbuşit miercuri seara. În avion era împreună cu mâna sa dreaptă, Dmitri Utkin, şi cu alţi şefi din Wagner.
În ciuda suspiciunilor de asasinat din partea autorităţilor, Kremlinul a negat orice responsabilitate pentru prăbuşire.
Însă pe fondul morţii liderului grupului de mercenari Wagner, alte câteva grupuri au apărut deja, numindu-se Redut, Convoi sau Patriot, deşi există puţine informaţii despre componenţa lor.
Lou Osborn, de la grupul open-source All Eyes on Wagner, a declarat pentru AFP că aceste companii "sunt mult mai puţin prezente şi au mai puţin succes decât Wagner, dar urmează aceeaşi construcţie", remarcând sosirea unor dezertori de la Wagner şi, de asemenea, legăturile lor strânse cu serviciile de informaţii militare ruseşti GRU, scrie The Guardian.
Lucas Webber, unul dintre cofondatorii reţelei de cercetare Militant Wire, a declarat că mediile ruseşti de extremă dreapta din sfera militară deplâng pe internet cu amărăciune moartea liderilor grupului Wagner. "Aceste elemente portretizează elita politică şi militară rusă ca fiind decadentă, coruptă şi detaşată de realităţile câmpului de luptă. În schimb, ei îl respectau pe Prigojin ca pe un personaj curajos, căruia îi păsa de vieţile oamenilor săi, nu se temea să critice conducerea militară şi îşi vizita frecvent luptătorii pe linia frontului”, arată Webber.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
