Veto-ul extraordinar exercitat de Austria împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost menit să crească presiunea asupra Comisiei Europene pentru a lua măsuri mai ferme împotriva migraţiei ilegale, iar cancelarul Karl Nehammer va veni la summitul UE din această săptămână cu cinci condiţii referitoare la azil, iar una dintre propunerile sale ar sprijini, de pildă, construirea unui gard la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia, a aflat cotidianul „Kronen Zeitung”.
În România, menţionează „Kronen Zeitung”, veto-ul Austriei pentru Schengen a stârnit o furtună de proteste: presa a exprimat deja critici dure, iar ministrul român de interne Lucian Bode îl acuză în mod deschis pe omologul său austriac Gerhard Karner că nu şi-a respectat cuvântul dat.
Subiectul azilului, scrie marţi cotidianul austriac, „va juca un rol important” la viitorul summit al UE de la Bruxelles. Cancelarul Karl Nehammer „a convenit în acest sens cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel”, iar Austria doreşte să formuleze cinci solicitări care trebuie implementate urgent la nivelul UE, potrivit „Kronen Zeitung”.
Guvernul federal austriac vrea să obţină în primul rând mai mulţi bani de la UE. Prima sa condiţie se leagă de acest aspect. Astfel, Comisia Europeană ar trebui să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiei naţionale care servesc la combaterea migraţiei ilegale. În plus, Comisia ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult ţările de la frontierele externe în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia (o idee cu care a cochetat încă de acum mulţi ani şi guvernul de la Sofia - n.r.).
De asemenea, Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE, propune Austria.
Viena ar vrea, de asemenea, ca procedurile de azil să fie posibile în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil - n.r.) - un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează.
În acelaşi timp, Austria vrea să fie mai uşor de revocat statutul de protecţie al persoanelor care au comis infracţiuni.
O altă condiţie pe care o pune Viena este să fie elaborată, de fapt, o nouă directivă europeană în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, de pildă, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoanele respective (în condiţiile în care şi Austria se confruntă cu o lipsa acută de personal în special pentru locuri de muncă necalificate - n.r.).
Guvernul federal austriac a luat deja „mai multe alte măsuri pentru a se asigura că frâna în materie de azil este eficientă şi că presiunea pe care o exercită solicitanţii de azil asupra Austriei este redusă”, au declarat, în perspectiva summitului UE, sursele citate de „Kronen Zeitung”. Astfel, Viena va arăta că a cooperat cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi a obţinut de la el ca regimul de scutire de vize pentru tunisieni şi indieni să fie revocat. Pe de altă parte, Austria a anunţat deja o operaţiune comună cu poliţia din Ungaria, "Operaţiunea Fox", pentru a-i împiedica pe imigranţii ilegali să ajungă în Austria.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
