Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate Josep Borrell a anunţat că în Consiliu a fost aprobat documentul care vizează Busola Strategică a Uniunii Europene, la care s-a lucrat timp de doi ani şi care vizează implementarea unei politici comune de securitate şi apărare, aprobarea acestuia fiind catalogată drept "un punct de cotitură" pentru UE, ca furnizor de securitate. Borrell a menţionat că documentul nu este un răspuns la războiul din Ucraina şi că nu se intenţionează crearea unei armate europene, ci a unei strategii care să permită intervenţia rapidă în situaţii de criză.
"Cred că adoptarea acestui document transmite un semnal puternic de unitate şi vine într-un moment foarte, foarte important, pentru că în mod cert avem nevoie să ne creştem capacităţile de securitate şi apărare. În mod cert nu este un răspuns la războiul din Ucraina, am început lucrul (la acest document - n.r.) în urmă cu doi ani, dar era timpul să probăm această Busolă strategică", a declarat, luni seară, Josep Borrell, la finalul unei reuniuni a miniştrilor apărării şi de externe din Uniunea Europeană.
Potrivit oficialului Uniunii Europene, Busola strategică confirmă că ţările membre UE pot acţiona împreună şi cu fermitate, iar pe viitor strategia permite statelor să acţioneze cu rapiditate în sensul asigurării securităţii cetăţenilor, creşterii rezilienţei şi investiţiilor în capabilităţi şi în tehnică inovatoare privind securitatea.
Acesta a menţionat că în prezent sumele cheltuite de Uniunea Europeană pentru securitate în zona militară sunt de 200.000 de milioane de euro 1,5% din Produsul Intern Brut al ţărilor membre UE. Borrell a menţionat că această sumă reprezintă de patru ori cheltuielile de militarizare ale Rusiei, "dar cheltuielile nu sunt făcute cu aceeaşi eficienţă”, iar suma cheltuită la nivelul UE este comparabilă cu cea investită de China în sistemul militar.
"Trebuie să investim mai mult şi sunt sigur că toată lumea va înţelege că dorim să implementăm inovaţii în domeniul apărării şi să fim capabili să face faţă unor situaţii precum cea de astăzi din Ucraina. (...) Nu vrem să creăm o armată europeană, nu despre asta e vorba. Fiecare stat membru va avea în continuare propria armată, dar trebuie să colaborăm mai îndeaproape, trebuie să ne coordonăm mai bine cheltuielile, trebuie să putem reacţiona, iar unul dintre modurile de a reacţiona rapid este această capacitate de reacţie rapidă care a fost agreată şi sunt fericit că în cele din urmă această capacitate a fost agreată de statele membre şi ea ne va permite să mobilizăm trupe, 5.000 de soldaţi antrenaţi şi echipaţi, capabili să reacţioneze la crize”, a explicat Borrell.
Potrivit acestuia, "câmpurile de luptă de mâine” sunt şi în spaţiul virtual şi nu este doar o problemă de a cuceri pământuri şi de a "cuceri minţile oamenilor”, în acest sens el arătând că trebuie contracarate propaganda şi dezinformarea.
"Suntem în pericol. Şi pentru a face faţă acestuia trebuie să acţionăm. Cred că războiul din Ucraina a fost un fel de trezire a conştiinţei noastre. Spre exemplu, dependenţa energetică, am crescut dependenţa noastră energetică de Rusia de ani de zile. Şi acum ne dăm pe deplin seama că dependenţele sunt transformate în arme. Dependenţa a devenit o armă. Este o armă şi a fost folosită ca atare şi trebuie să reacţionăm atunci când cineva foloseşte ceva ca pe o armă împotriva noastră. Nu suntem o uniune militară. Nu suntem o alianţă militară. Dar vrem să jucăm un rol în a asigura cetăţenilor europeni mai multă securitate într-o lume plină de provocări şi periculoasă. Nu trăim în lumea în care ne-ar plăcea să trăim. Trăim în lumea aşa cum este ea. Şi lumea asta este periculoasă, plină de provocări, vecinătăţile noastre sunt în flăcări, de la Gibraltar în Ucraina suntem înconjuraţi de provocări şi situaţii pline de pericol şi trebuie să le facem faţă”, a adăugat Josep Borrell.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
