O blocadă chineză reală a Taiwanului ar fi un act de război şi ar avea consecinţe profunde asupra comerţului internaţional, a declarat miercuri ministrul Apărării, Wellington Koo, după exerciţiile de săptămâna trecută ale Chinei care au practicat un astfel de scenariu, transmite Reuters.
China, care consideră Taiwanul guvernat în mod democratic drept propriul său teritoriu, a organizat în ultimii cinci ani activităţi militare aproape zilnice în jurul insulei, inclusiv jocuri de război care au practicat blocade şi atacuri asupra porturilor. Guvernul taiwanez respinge pretenţiile de suveranitate ale Beijingului.
Cele mai recente jocuri de război ale Chinei în jurul insulei, desfăşurate săptămâna trecută, au inclus simularea blocării unor porturi şi zone cheie şi atacarea unor ţinte maritime şi terestre, a transmis Beijingul.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Vorbind cu reporterii la Parlament, Koo a remarcat că, deşi aceste ”Joint Sword-2024B” au delimitat zona de exerciţii, nu au existat zone fără zbor sau fără navigaţie.
”Dacă într-adevăr doriţi să efectuaţi o aşa-numită blocadă, care, în conformitate cu dreptul internaţional, constă în interzicerea intrării în zonă a tuturor aeronavelor şi navelor, atunci, în conformitate cu rezoluţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite, aceasta este considerată o formă de război”, a spus el.
”Vreau să subliniez că exerciţiile şi exerciţiile sunt total diferite de o blocadă, aşa cum ar fi impactul asupra comunităţii internaţionale”, a adăugat oficialul.
Referindu-se la datele care arată că o cincime din mărfurile globale trec prin Strâmtoarea Taiwan, o blocadă ar avea consecinţe dincolo de Taiwan, a spus Koo.
”Comunitatea internaţională nu putea să stea deoparte şi să privească”, a afirmat el.
Deşi aceste jocuri de război durează doar o zi, activitatea militară chineză a continuat. China nu a renunţat niciodată la utilizarea forţei pentru a aduce Taiwanul sub controlul său.
Ministerul Apărării din Taiwan a declarat mai devreme miercuri că un grup de portavioane chineze a navigat prin Strâmtoarea Taiwan, deplasându-se în direcţia nord, după ce a trecut prin apele din apropierea insulelor Pratas controlate de Taiwan.
Ministerul a transmis că navele chineze, conduse de Liaoning, cel mai vechi dintre cele trei portavioane ale Chinei, au fost reperate marţi seară, iar forţele sale au monitorizat flota. Insulele Pratas se află la capătul nordic al Mării Chinei de Sud.
Koo a declarat că Liaoning naviga spre partea vestică a liniei mediane a strâmtorii, o barieră neoficială între cele două părţi pe care China spune că nu le recunoaşte.
Ministerul chinez al Apărării nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii.
Liaoning a fost implicat în aceleaşi jocuri de război chineze săptămâna trecută, în apropiere de Taiwan.
Taiwanul a declarat la momentul respectiv că Liaoning a operat în largul coastei de sud-est a insulei în timpul acestor exerciţii, lansând aeronave de pe puntea sa.
Japonia a declarat luna trecută că acelaşi portavion a intrat pentru prima dată în apele Japoniei.
China a mai navigat cu portavioanele sale prin strâmtoarea strategică, inclusiv în decembrie, cu puţin timp înainte ca Taiwanul să organizeze alegeri.
China susţine că este singura care are jurisdicţie asupra căii navigabile cu o lăţime de aproape 180 km, care este o cale de trecere majoră pentru comerţul internaţional. Taiwanul şi Statele Unite contestă acest lucru, afirmând că strâmtoarea Taiwan este o cale navigabilă internaţională.
Marina americană navighează în mod regulat prin strâmtoare pentru a-şi exercita drepturile de libertate a navigaţiei. Alte naţiuni aliate, precum Canada, Germania şi Marea Britanie, au efectuat, de asemenea, misiuni similare, spre furia Beijingului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
