Noul Guvern austriac anunţă miercuri că intenţionează să pună capăt regrupării familiale a refugiaţilor, cu scopul de a ”proteja” Austria de un aflux înregistrat în ultimii ani, o premieră în Uniunea Europeană (UE), relatează AFP.
Un decret urmează să fie publicat în acest sens, iar ”până în mai, în doar câteva săptămâni, acest decret va deveni realitate”, anunţă ministrul Integrării Claudia Plakolm într-o şedinţă a Guvernului, la Viena.
”Ne-am atins limitele capacităţii de primire”, a declarat ea, iar Guvernul vrea să ”protejeze sistemele” sănătăţii, locurilor de muncă şi educaţiei.
Ministrul conservator anunţă că ”probabilitatea unei integrări reuşite scade cu ficare nouă sosire”.
Sarcina este ”titanică”, în contextul în care numeroşi refugiaţi întâmpină dficultăţi în a învăţa germana, a găsi de muncă şi un loc în şcoli.
Această măsură - care intră în vigoare mai întâi pe o perioadă de şase luni - va putea să fie prelungită până în 2027.
Ea intervine în contextul unei înăspriri a politicilor migraţiei mai multor state membre UE, în urma unei ascensiuni a extremei drepte.
În Austria, Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă dreapta) a înregistrat la sfârşitul lui septembrie o victorie istorică în alegerile legislative. El a eşuat să formeze o coaliţie pentru a prelua puterea, însă rămâne primul partid din ţară în sondaje.
Cancelarul conservator Christian Stocker, care se află la putere de la începutul lui martie, împreună cu partidele Social Democrat şi Liberal, este supus unor presiuni să menţină o linie dură.
Austria, în care au intrat mulţi refugiaţi în timpul crizei migraţiei din 2015, anunţă că a observat o ”creştere clară” a sosirilor membrilor de familie ai celor care au obţinut azil sau care au dreptul la o protecţie din cauză că ţara lor de origine este cnsiderată periculoasă.
În 2023 erau aproape 9.300, iar în 2024 7.800, într-o ţară cu 9,2 milioane de locuitori.
Marea majoritate provine din Siria şi era vizată de această restricţionare a drepturilor, anunţată după înlăturarea de la putere a lui Bashar al-Assad în decembrie 2004.
Mai multe aosciaţii de apărarea drepturilor omului au criticat această decizie a Gvernului.
”Trebuie să se justificie o situaţie de urgenţă” pentru a putea opri regruparea familială, ”ceea ce nu este cazul în Austria”, declară AFP un purtător de cuvânt al ONG-ului Asylkoordination Österreich, Lukas Gahleitner, care urmează să depună un recurs în justiţie.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.