Armele de foc şi tratamentele minorilor transsexuali, pe masa Curţii Supreme a SUA înainte de alegeri

Curtea Supremă americană începe luni, după o serie de decizii cu consecinţe grele, o sesiune marcată de armele de foc şi tratamentele minorilor transsexuali, cu mai puţin de o lună înaintea unor alegeri prezidenţiale care se anunţă agitate, relatează AFP.

În pofida adoptării în 2023, pentru prima oară, de către cei nouă judecători numiţi pe viaţă, a unui Cod de Conduită, perceput oricum ca insuficient, această instituţie crucială a democraţiei americane nu reuşeşte să-şi oprească declinul în rândul opiniei publice.

Curtea majoritar conservatoare rămâne suspectată de părtinire - şi chiar de corupţie - din cauza generozităţii unor miliardari faţă de doi judecători, condideraţi cei mai dreapta.

În lipsa ”capului de afiş” în dosare prevăzute până acum, ”adevărata problemă a noii sesiuni priveşte însăşi Curtea”, scriu luni într-un editorial în The New York Times (NYT) fosta judecătoare federală Nancy Gertner şi profesorul de drept Steve Vladeck.

”Altfel spus, erodarea tot mai mare a credibilităţii Curţii şi ceea ce vor face judecătorii pentru a-i răspunde, dacă fac ceva”, subliniază ei.

Doar 43% dintre americani aprobă acţiunea Curţii, potrivit unui sondaj Gallup publicat în iulie, un nivel apropiat de ce cel mai scăzut nivel istoric al acesteia de 40%.

Ultima sesiune s-a încheiat cu o hotărâre fără precedent, la 1 iulie, adoptată cu şase voturi la trei - cei nouă judecători sunt împărţiţi după linii pur ideologice - care recunoaşte o largă imunitate penală preşedintelui Statelor Unite.

Prin această decizie, fără să anuleze urmăririle penale ale lui Donald Trump cu privire la tentative ilegale de inversare a rezultatului alegerilor din 2020, Curtea a garantat de facto că acesta nu va fi judecat înaintea alegerilor de la 5 noiembrie.

STATU-QUO ÎN PRIVINŢA AVORTULUI

Această sesiune promite să fie ”mult mai calmă decât cele din ultimii doi ani””, observă David Cole, directorul juridic al influentei organizaţii de apărarea drepturilor civice ACLU.

”Însă acest lucru s-ar putea schimba dacă alegerile prezidenţiale sunt strânse şi disputate”, adaugă el, în contextul în care tabăra republicană anticipează o viitoare contestare, în cazul unei victorii a vicepreşedintei şi candidatei deocrate Kamala Harris.

În pofida faptului că înclină sensibil către dreapta, această Curte ”îşi alege bătăliile”, subliniază David Cole, referindu-se la deciziile recente ale acesteia prin care taie aripile agenţiilor federale, ”birocraţia” urâtă de mediile consevatoare.

Din contră, în subiectele explozive ale dreptului la avort sau purtării armei, Curtea a dat anul acesta hotărâri mai consensuale decât spectaculoasa răsturnare a propiriei jurisprudenţe Roe V Wade în 2022.

Ea a menţinut, în iunie, accesul la pilula avortului şi a autorizat noi avorturi în statul Idaho, în caz de urgenţă medicală, fără să se pronunţe pe fond.

Însă Curtea a respins luni un recurs împotriva unei legi asemănătoare - foarte restrictivă - a avortului în texas (sud), care rămâne astfel în vigoare.

În privinţa armelor de foc, ea studiază începând de marţi "ghost guns" - armele fantomă -, care nu au număr de serie, vândute ca piese de schimb sau fabricate acasă cu imprimante 3D.

LIBERTATEA DE EXPRIMARE

În lunile următoare, Curtea urmează să se pronunţe - pentru prima oară - asupra tratamentelor minorilor transsexual-, o problemă care fracturează societatea americană.

Familia unei minore din Tennessee, susţinută de către administraţia democrată, denunţă caracterul ”discriminatoriu” al unei legi din acest stat conservator din sud, similar celor adoptate de aproximativ alte 20 de state.

Această lege interzice minorilor care nu se recunosc în genul lor de la naştere accesul la blocante ale pubertăţii, la tratamente hormonale şi la intervnţii chirurgicale de schimbarea sexului.

Tennessee justifică acest text prin ”sechele potenţial ireversibile” ale unor intervenţii hormonale sau chirurgicale.

Pe agenda Curţii se află de a semenea o lege din Texas care obligă persoanele care sonsultă site-uri pornografice să furnizeze datele persoanle, pentru a dovedi că sunt majore.

În mod tradiţional, în numele Primului Amendament al Constituţiei, care garantează libertatea de exprimare, ”Curtea a afirmat în esenţă că nu se poate limita ceea ce adulţii pot vedea numai pentru a proteja copiii”, declară avocata Lisa Blatt.

Începând de miercuri, cei nouă judecători vore replonja într-una dintre cele mai dureroase probleme ale societăţii americane - pedeapsa capitală -, prin cazul lui Richard Glossip, care a petrecut peste b25 de ani pe culoarul morţii şi căruia nici măcar procurorul statului Oklahoma nu0i mai doreşte execuţia.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.