Avocaţii lui Donald Trump au încercat să reia ofensiva după dezvăluirile explozive ale unui fost consilier al Casei Albe care au fragilizat apărarea preşedintelui american în procesul destituirii miliardarului republican în Senat, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Ei au lansat un atac în toată regula la adresa fostului vicepreşedinte democrat Joe Biden, un posibil rival al lui Trump în alegerile prezidenţiale de la 3 noiembrie.

Miliardarul republican este vizat de această procedură istorică din cauză a cerut Ucrainei să ancheteze cu privire la Joe Biden şi la afacerile fiului acestuia, Hunter Biden, în această fostă republică sovietică cangrenată de corupţie.

Majoritari în Camera Reprezentanţilor, democraţii l-au inculpat (”impeachment”) la 18 decembrie pe Trump - fără vreun vot republican - de ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea activităţii Congresului”.

Ei consideră că preşedintele a încercat să-şi ”murdărească” potenţialul adversar, cu scopul de a-şi facilita realegerea şi că a folosit mijloacele statului în acest scop, blocând un ajutor militar crucial destinat Kievului, aflat în conflict cu Rusia.

În pledoaria sa, apărarea lui Donald Trump a afirmat că destituirea este o ”armă termonucleară” prea periculoasă pentru a fi folosită în absenţa unei ”crime” în sensul penal al termenului.

ARMĂ POLITICĂ

”Abuzul de putere este o armă politică. Ea ar trebui să fie folosită împotriva adversarilor politici şi să-i lăsăm pe alegători să hotărască”, a subliniat celebrul constituţionalist Alan Dershowitz, care a pledat luni ultimul.

Într-o lungă expunere, cu alura unui curs magistral, el a mers mai departe decât argumentul-far al Casei Albe potrivit căruia nu a existat vreo ”presiune” asupra Kievului sau vreun ”schimb reciproc avantajos” - o strategie fragilizată de dezvăluiri ale fostului consilier în probleme de securitate naţională al lui Trump John Bolton.

”«Schimbul reciproc avantajos» nu este un caz de abuz de putere. El face parte din politica extrernă a preşedinţilor de la început”, le-a explicat avocatul senatorilor.

”Nimic în dezvăluirile domnului Bolton, chiar dacă sunt adevărate, nu ar putea fi de nivelul abuzului de putere şi destituirii”, a subliniat el.

John Bolton afirmă într-i carte care urmează să fie publicată în curând că Donald Trump i-a mărturisit în august că nu vrea să deblocheze ajutorul militar destinat Ucrainei fără o anchetă cu privire la Biden.

”Eu nu i-am spus NICIODATĂ” acest lucru lui John Bolton, a dezminţit locatarul Casei Albe, acuzându-l pe fostul său consilier, pe care l-a destituit în septembrie, că vrea ”să-şi vândă cartea”.

Avocaţii lui Donald Trump au încercat de asemenea să demonstreze că acesta era dreptul său, din cauză că era îngrijorat de o posibilă ”corupţie” a celor doi Biden în Ucraina.

Fostul procuror din Florida Pam Bondi a dezvăluit că Hunter Biden a câştigat ”milioane” de dolari făcând parte din Consiliul de Administraţie al grupului ucrainean în domeniul gazelor naturale Burisma în timp ce tatăl său, vicepreşedintele lui Barack Obama la acea vreme, era însărcinat cu politica americană în această ţară.

”TEORIA COMPLOTULUI”

Hunter Biden ”probabil nu” ar fi fost angajat de Burisma dacă tatăl său nu era vicepreşedinte, a afirmat această ferventă susţinătoare a lui Donald Trump, amintind că mai multe persoane şi-au exprimat emoţia, la acea vreme, cu privire la un ”aparent conflict de interese”.

Ea a sugerat de asemenea că Biden a obţinut destituirea procurorului general ucrainean însărcinat la acea vreme cu lupta împotriva corupţiei cu scopul de a proteja angajatorul fiului său.

Echipa de campanie a lui Biden a denunţat folosirea de către Bondi a unei ”teorii a complotului” care a fost ”complet respinsă”.

În marja procesului, alesul democrat şi totodată procurorul-şef Adam Schiff le-a reproşat avocaţilor că nu au reuşit să explice ”de ce preşedintele şi-a exprimat interesul faţă de Hunter Biden doar după ce Joe Biden a candidiat la preşedinţie”.

Într-un nou fragment din viitoarea sa carte, dezvăluit luni de ziarul The New York Times, Bolton povesteşte că i-a împărtăşit secretarului american al Justiţiei Bill Barr îngrijorarea sa faţă de ”favoruri” acordate de Trump liderilor chinez şi turc.

Dezvăluirile lui John Boltin au părut să mişte liniile în majoritatea republicană în Senat, unde cei 53 (din 100) de senatori republicani au refuzat să-l convoace pe fostul consilier al lui Trump, aşa cum reclamă procurorii democraţi.

Cel puţin trei aleşi - Mitt Romney, Susan Collins şi Lisa Murkowski - au sugerat că ar putea vota în favoarea unei audieri a lui Bolton.

Acest vot ar urma să aibă loc la sfârşitul săptămânii, după ce apărarea îşi va încheia peldoaria, iar senatorii vor fi adresat în scris întrebări celor două părţi.

Este suficient ca patru republicani să se alieze cu democraţii pentru ca John Bolton să fie convocat la audieri. Fostul consilier a anunţat că va accepta să răspundă unei convocări.

Chiar dacă democraţii câştigă această bătălie, ei par sortiţi să piardă procesul.

Constituţia stabileşte ca preşedintele să fie destituit cu o majoritate de două treimi. În vederea formării unei asemenea majorităţi este necesar ca 20 de republicani să dezerteze, ceea ce pare total improbabil.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.