Relaţia dintre poliţie şi minorităţile din Statele Unite a devenit incendiară după ce poliţişti i-au ucis pe Michael Brown în Missouri, Tamir Rice în Ohio, Sandra Bland în Texas şi pe alţii. Numărul tot mai mare de fotografii şi de înregistrări video sângeroase care surprind uciderea de către poliţişti a unor bărbaţi, femei şi copii afroamericani a declanşat tulburări în întreaga ţară. Percepţia unei impunităţi a poliţiştilor pentru ceea ce unii denunţă drept un comportament contrar eticii, brutalitate ori crime vizând americani de culoare - a condus la apariţia unor noi mişcări sociale şi pentru drepturi civile ca Black Lives Matter, comentează The Associated Press în seria "Why It Matters", în care analizează multiple mize în alegerile americane de marţi.
Poliţia, în schimb, se plânge că este prezentată în mod stereotip ca inamicul comunităţilor minorităţilor în care activează.
Forţele de ordine subliniază că au sporit monitorizarea comportamentului ofiţerilor - cu ajutorul unor camere de luat vederi plasate pe vehicule şi corporale - în timpul interacţiunii cu publicul şi au consolidat formarea ofiţerilor şi personalului.
POZIŢIILE CANDIDAŢILOR
Hillary Clinton a fost criticată de activişti din cauza unora dintre poziţiile pe care le-a adoptat. De exemplu, ea a susţinut legislaţia din 1996 cu privire la "superprădători", care viza să combată un presupus val de infracţionalitate în rândul tinerilor.
De asemenea, în timpul alegerilor primare, ea a spus că "toate vieţile contează", o afirmaţie pe care unii au denunţat-o drept o respingere a îngrijorărilor mişcării Black Lives Matter, în pofida faptului că alţii au folosit această afirmaţie fără intenţia de a contesta mişcarea.
Ea a spus, ulterior, că-i pare rău că a vorbit despre "superprădători".
Clinton a propus proiecte de legi vizând să pună capăt folosirii unor profiluri rasiale, finanţarea unei suplimentări a camerelor corporale şi revizuirea pedepselor minime obligatorii.
Donald Trump s-a prezentat drept candidatul "legii şi ordinii".
El a spus că unele dintre înregistrările video şi fotografiile care surprind uciderea unor persoane de culoare de către poliţişti sunt "greu de suportat", însă a apreciat că poliţiştii sunt "cel mai rău trataţi oameni din această ţară".
Trump a anunţat că susţine o politică a Poliţiei din New York cunoscută sub numele de "stop and frisk" (opreşte şi percheiţionează corporal), în urma tulburărilor care au izbucnit la Charlotte, în North Carolina, după ce poliţia l-a ucis prin împuşcare pe Keith Lamont Scott. Un judecător federal a stabilit că această procedură încalcă drepturile minorităţilor.
DE CE CONTEAZĂ
Relaţia dintre comunităţile minorităţilor şi forţele de poliţie cu efective majoritar albe a devenit una dintre cele mai vizibile probleme în domeniul drepturilor civile ale perioadei contemporane.
Statele Unite au o îndelungată istorie în folosirea organelor de aplicare a legii pentru implementarea unor politic care în prezent sunt ilegale, precum sclavia şi segregarea, ceea ce a condus la apariţia unei neîncrederi între aceste organe de aplicare a legii şi unele dintre comunităţile pe care acestea le servesc.
Un număr tot mai mare de înregistrări video şi fotografii realizate de public - care documentează fapte reprobabile ale unor ofiţeri de poliţie, iar uneori contrazic versiunea oficială iniţială a agenţiilor pentru aplicarea legii - a erodat şi mai mult încrederea între forţele de ordine şi părţi ale unei populaţii tot mai diverse din această ţară.
În afară de faptul că a condus la apariţia unor mişcări ca Black Lives Matter, dezbaterea cu privire la rasă şi relaţiile cu poliţia a contribuit la consolidarea monitorizării forţelor de ordine prin internediul unor camere de luat vederi instalate la bordul vehiculelor poliţiei, camere corporale şi o consolidare a formării poliţiştilor.
Unii oficiali au început totodată să exercite presiuni în vederea îmbunătăţirii înregistrării statistice a incidentelor armate în care sunt implicaţi poliţişti - mortale sau nu - în Statele Unite, astfel încât publicul să cunoască date, în loc să judece pe baza unor simple observaţii.
Indiferent care candidat va obţine victoria în alegerile prezidenţiale de la 8 noiembrie, este improbabil să aibă loc o schimbare imediată în relaţia dintre afroamericani şi poliţişti.
Un preşedinte poate să facă puţine lucruri în vederea unei schimbări rapide în relaţia dintre poliţie şi comunitate, care este o problemă locală.
Însă ofiţerii de poliţie şi publicul ar putea fi inspiraţi de un lider eficient, care să folosească greutatea puterii pe care o are ca şef al statului pentru a influenţa atmosfera în ţară şi a stabili dacă relaţia dintre forţele de ordine şi comunităţile afroamericane se consolidează ori slăbeşte.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
