Amnesty International (AI) îndeamnă miercuri - într-un raport 2020/2021 dur - comunitatea internaţională să corecteze ”imediat” acapararea de către ţărle bogate a vaccinului împotriva covid-19, se declară îngrijorată de de consecinţele eşecului capacităţii lumii de a copera şi denunţă generalizarea legii ”fiecare pentru sine” şi o reprimare, în anumite ţări, din motive sanitare, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe X Distribuie pe Email

Organizaţia nonguvernamentală (ONG) de apărarea drepturilor omului prezintă un bilanţ dur al unui an bilversat de pandemia covid-19.

O generalizare a legii ”fiecare pentru sine” îi penalizează pe cei mai fragili şi agravează inegalităţile, iar o reprimare în anumte ţări, din motive sanitare, s-a accentuat, denunţă ONG-ul.

”Pandemia a pus într-o lumină crudă incapacitatea lumii de a coopera în mod eficient şi echitabil”, subliniază în preambulul raportului anual franţuzoiaca Agnès Callamard, numită la sfârşitul lui martie secretara generală a Amnesty International.

”Cele mai bogate ţări din lume au stabilit un cavsimonopol asupra aprovizionării cu vaccin în lume şi lasă cele mai sărace ţări, cu resurse puţine, să se confrunte cu cele mai grave consecinţe în domeniul sănătăţii şi drepturilor omului, iar astfel cu cele mai îndelungate perturbări economice şi sociale”, denunţă ea.

Amnesty îndeamnă ”să se acţioneze imediat în vederea unei accelerări a producţiei şi livrării de vaccin tuturor”.

”Acesta este testul cel mai fundamental, chiar rudimentar, al capacităţii lumii de a copera”, avertizează ONG-ul.

La peste un an de la apariţia noului coronavirus în China, la sfârşitul lui 2019, lumea continuă să sufere din cauza pandemiei, care s-a soldat cu trei milioane de morţi şi a contaminat, oficial, aproximativ 130 de milioane de oameni.

Departe de a fi declanşat un val de solidaritate, noul coronavirus a sporit tensiuni, iar prăpastia vaccinării - considerată o uşă de ieşire din criză - se adânceşte.

Jumătate dintre cele 680 de milioane de doze de vaccin anticovid administrate în lume au fost administrate în ţări ”cu venit mare” potrivit terminologiei Băncii Mondiale (BM), repreznetând 16% din populaţia mondială, în timp ce în ţările ”cu venit mic”, reprezentâmnd 9% din omenire, s-au administrat 0,1% dintre doze, arată un bilanţ întocmit marţi de AFP pe baza unor date oficiale.

Amnesty International susţine iniţiative precum platforma de schimburi C-TAP creată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în vederea împărtăşirii know-how-ului, proprietăţii intelectuale şi datelor.

În continuare slab utilizată, C-TAP permite găsirea unor noi capacităţi de producţie şi ajută la construirea unor instalaţii de producţie suplimentare, mai ales în Africa, Asia şi America Latină, potrivit OMS.

JUMĂTĂŢI DE MĂSURĂ

În afară de inegalitatea vaccinării, Amnesty consideră tot atâtea probe ale legii ”fiecare pentru sine” ”iresponsabilitatea gravă” a Chinei - care a încercat să cenzureze cadre medicale şi jurnalişti ce au încercat să tragă alarma la începutul pandemiei, decizia fostului preşedinte american Donald Trump de a retrage Statele Unite din OMS în toiul pandemiei, anulată de succesorul său Joe Biden, sau ”jumătăţi de măsură” precum o suspendare parţială a G20 a serviciului datoriei celor mai sărace ţări din lume.

”Pandemia covid-19 a pus în lumină şi a amplificat inegalităţile, discriminările şi reprimarea”, rezumă Agnès Callamard într-un interviu acordat AFP.

”Guvernele noastre nu au trecut testul în 2020, instituţiile noastre internaţionale nu au luat testul în 2020. Ce vor face atunci când vom fi afectaţi de o pandemie şi mai importantă? (...) Ce vom face atunci când criza (modificărilor) climatice ni se va afla sub nas?”, trage un semnal de alarmă Callamard.

”Acest lucru trebuie să fie o sursă de îngrijorare a populaţiilor”, avertizează ea.

Printr-o marginalizare şi mai puterncă a celor care erau deja marginalizaţi - femeile şi migranţii -, boala covid-19 a fost folosită în vederea unei sporiri a reprimării şi încălcării drepturilor omului, denunţă Amnesty.

ONG-ul evocă restricţii sporite ale libertăţii de exprimare în ţări ca Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite (EAU) sau Ungaria - ţări care încearcă să reducă la tăcere critici cu privire la felul în care gestionează criza sanitară, pe care le califică drept ”informaţii false”.

Amensty Intenrnational evocă de asemenea o escaladare a violenţei poliţiei în Brazilia şi manifestaţii #EndSARS reprimate în sânge în Nigeria.

Organizaţia îi acuză pe unii lideri de faptul că încearcă ”să normalizeze măsuri de urgenţă autoritariste”, introduse în lupta împotriva pandemiei covid-19 şi de faptul că au văzut în această pandemie ”o ocazie să-şi impună propia putere”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.