Peste 120 de milioane de americani sunt chemaţi marţi la urne, pentru a alege al 45-lea preşedinte al Statelor Unite, la finalul unei campanii electorale dure, presărată cu numeroase scandaluri, relatează DPA.
Cu numai patru zile înainte de scrutin, democrata Hillary Clinton şi republicanul Donald Trump nu dau semne că vor încetini ritmul, ci, din contră, par să îşi intensifice campania electorală pentru a încerca să convingă alegătorii care încă nu s-au decis şi pentru a se asigura că susţinătorii lor ajung la urne. Ei vizează în primul rând aşa-numitele „swing states”, care au un număr mare de electori în Colegiul Electoral şi care nu se află deja într-una dintre tabere.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
De asemenea, miliardarul republican a stârnit controverse aprinse după ce a refuzat să spună în ultima dezbatere dacă va accepta rezultatele alegerilor prezidenţiale, oricare ar fi acestea. În schimb, republicanul a declarat că rezultatele alegerilor riscă să fie falsificate şi a condamnat un complot orchestrat de ”structurile de putere” din media şi de facţiuni internaţionale împotriva sa.
CELE MAI RECENTE SONDAJE
În urmă cu numai o săptămână, Clinton conducea detaşat în sondaje, dar, după anunţul FBI, diferenţa a scăzut dramatic, iar cei doi candidaţi sunt, practic, umăr la umăr. RealClearPolitics, care face o medie a sondajelor de opinie, menţiona miercuri un avantaj al lui Clinton la nivel naţional de numai 1,7%.
Acest lucru a speriat investitorii, care încep să ia în calcul posibilitatea unei victorii a omului de afaceri new-yorkez. Propunerile şi declaraţiile sale privind politica externă, relaţiile comerciale şi imigranţii au sporit incertitudinea de pe pieţele din întreaga lume, scrie Reuters.
Trump, care nu a fost ales niciodată într-o funcţie politică, a avut o campanie electorală neortodoxă, în care a propus revizuirea tuturor tratatelor comerciale semnate de SUA şi chiar suspendarea unora dintre ele, dar şi interzicerea temporară a accesului musulmanilor pe teritoriul ţării.
BIOGRAFIE: Donald Trump, un candidat fără precedent la preşedinţia Statelor Unite, care uimeşte şi sperie întreaga lume
Poziţia lui Clinton este, însă, mai solidă decât sugerează sondajele naţionale, scrie Reuters, explicând că sistemul electoral din SUA, în care preşedintele este ales de Colegiul Electoral, nu direct de cetăţeni, o avantajează.
Astfel, ea are practic asigurată susţinerea a 226 de electori, ceea ce înseamnă că trebuie să se concentreze pe ultima sută de metri pe statele unde rezultatul este, de regulă, imprevizibil, precum Florida, Carolina de Nord, Virginia, Ohio, Iowa, Arizona, Colorado şi Nevada, potrivit estimărilor RealClearPolitics.
Pe de altă parte, Trump mai are mult de recuperat. El pare să aibă asigurată susţinerea a 180 de electori, astfel că are nevoie să câştige în mai multe „swing-states”. La nivel teoretic, republicanul mai are încă şanse să câştige, dar acestea sunt reduse.
Cele mai intense lupte se vor duce în Ohio, Florida, Carolina de Nord, New Hampshire, Pennsylvania, Virginia, Iowa, Nevada şi Colorado, preconizează analiştii.
PROGRAMUL VOTULUI
Primii alegători vor putea merge la vot începând cu ora locală 6 (13 ora României), iar secţiile de vot vor începe să se închidă la ora locală 19 (2 ora României). Imediat ce se închide votul într-un stat, posturile de televiziune vor anunţa proiecţii pentru statul respectiv, pe baza sondajelor la ieşirea de la urne de pe parcursul zilei.
Acestea ar trebui să ofere o imagine destul de clară despre cine a câştigat electorii din statul respectiv.
Este posibil ca în aproximativ 10 state lupta să fie prea strânsă pentru ca rezultatul să poată fi clar la exit-polluri. În acele state, posturile de televiziune nu vor difuza proiecţii şi ca trebui aşteptat rezultatul numărătorii.
De regulă, în jurul orei 23 pe Coasta de Est (miercuri, 6 ora României), este clar care candidat este câştigător, adică cine a strâns 270 de electori.
TEME DE CAMPANIE
Trump şi-a numit programul electoral „America pe primul plan”, ceea ce înseamnă că alianţele şi coaliţiile vor fi respectate numai dacă aduc un beneficiu clar pentru SUA. El a mers chiar până la a sugera că va proteja aliaţii SUA numai dacă aceştia vor plăti pentru protecţie.Războiul împotriva terorismului, relaţia cu Rusia, regimul armelor şi imigraţia sunt numai câteva dintre temele care au dominat campania electorală din Statele Unite şi în privinţa cărora cei doi candidaţi au opiniei fundamental diferite.
De asemenea, el propune interzicerea temporară accesului musulmanilor pe teritoriul SUA, expulzarea a milioane de imigranţi ilegali şi construirea unui zid la graniţa cu Mexicul.
Pe parcursul campaniei electorale, republicanul a provocat de nenumărate ori consternare, inclusiv în propriul partid, pentru că a lăudat Rusia şi şi-a exprimat admiraţia faţă de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Clinton vede parteneriatele internaţionale drept instrumente esenţiale pentru a folosi influenţa americană şi a scădea şansele de război.
Aceste puncte de vedere divergente pot însemna abordări foarte diferite în ceea ce priveşte operaţiunile militare şi războiul ideologic împotriva Statului Islamic, dar şi în ceea ce priveşte viitorul Afganistanului şi Irakului, precum şi cursa împotriva Chinei pentru influenţă în Asia şi Pacific.
În programul său electoral, Clinton pledează pentru o reformă amplă a imigraţiei, care să includă o cale pentru ca imigranţii ilegali să primească chiar cetăţenie.
Pe plan extern, ea vrea o strategie în trei puncte care implică înfrângerea ISIS pe teritoriul său, în Orientul Mijlociu, distrugerea infrastructurii lor pe teren şi online şi apărarea SUA şi aliaţilor lor. Planul nu aduce, însă, nimic nou şi reprezintă practice o continuare a politicii lui Obama.
Trump s-a limitat să pledeze pentru bombardarea ISIS, fără a oferi detalii.
SCANDALURI
De multe ori, însă, aceste dosare au fost ignorate în favoarea scandalurilor, insultelor şi atacurilor personale.
De altfel, alegerile prezidenţiale din această toamnă ar putea să rămână în istorie drept cele mai marcate de scandaluri din ultimele decenii. Donald Trump se remarcă înainte de toate prin varietatea controverselor în care a fost implicat de-a lungul ultimelor cinci decenii, de la presupuse legături mafiote, până la afaceri lipsite de scrupule, discriminare rasială şi acuzaţii de viol marital. De departe, însă, acuzaţiile de agresiune sexuală i-au dăunat cel mai mult în campanie.
DOCUMENTAR: Donald Trump - O istorie a scandalurilor care l-au adus la un pas de Casa Albă
Problemele miliardarului republican au început la data de 7 octombrie, odată cu publicarea unei înregistrări video de la emisiunea ”Access Hollywood”, în care Donald Trump discută cu prezentatorul Billy Bush despre modul în care poate chiar să atingă organele genitale ale unor femei necunoscute, fără a risca să fie pus sub acuzare, doar pentru că este o celebritate. De asemenea, republicanul precizează în videoclipul înregistrat în urmă cu mai bine de un deceniu că uneori sărută forţat femeile ”frumoase” pe care le întâlneşte.
Donald Trump a negat, în a doua dezbatere electorală, că înregistrarea reprezintă un etalon al comportamentului său vizavi de femeile pe care le întâlneşte. Însă, două femei au mărturisit public în următoarele zile că au fost agresate sexual, pipăite şi sărutate în mod forţat de către prezidenţiabilul conservator, în incidente separate care au avut loc în anii '80 şi, respectiv, în 2005. Ulterior, alte nouă femeie au recunoscut public că au fost agresate de-a lungul anilor de către Donald Trump, iar o femeie a mărturisit că republicanul i-a atins organele genitale în timp ce era într-un club de noapte din Manhattan.
De asemenea, o jurnalistă a revistei People l-a acuzat pe Donald Trump că a agresat-o sexual chiar în timp ce documenta un material despre aniversarea căsătoriei miliardarului cu Melania. Soţia prezidenţiabilului republican a anunţat că o va da în judecată pe jurnalistă, însă nu pentru acuzaţiile de agresiune sexuală formulte împotriva soţului ei, ci pentru că jurnalista ar fi relatat despre o întâlnire ulterioară, care nu ar fi avut loc niciodată, cu Melania Trump.
Şi rivala sa democrată vine cu propriul bagaj de controverse, dintre care, unul dintre cele mai exploatate de republicani a fost legat de serverul privat de e-mail utilizat de Hillary Clinton în timpul mandatului în fruntea Departamentului de Stat.
DOCUMENTAR: Scandalurile care i-au marcat cariera politică lui Hillary Clinton
Trump nu s-a sfiit nici să o acuze pe rivala sa democrată că este responsabilă de moartea ambasadorului american Chris Stevens în atacul din Benghazi, sugerând că islamiştii au orchestrat atacul pe baza unor informaţii confidenţiale extrase din e-mailurile secretarului de stat, care nu beneficiau de securitatea unui server guvernamental, însă nu există dovezi care să sprijine o asemenea teorie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
