Democrata Hillary Clinton conduce detaşat în sondajele electorale, însă aceasta nu a reuşit de-a lungul unei cariere politice remarcabile să păstreze distanţa de scandalurile politice, care i-au marcat al doilea mandat prezidenţial al soţului Bill Clinton. De asemenea, prezidenţiabila democrată şi-a cauzat propriile controverse prin secretomania legată de serverul privat de e-mail utilizat în timpul mandatului de secretar de stat, dar şi prin presupusul rol jucat în atacul asupra ambasadei americane de la Benghazi şi prin donaţiile masive primite de la lideri arabi în conturile organizaţiei caritabile Clinton Foundation.
Rivalul Donald Trump a lansat de-a lungul unei campanii electorale tensionate atacuri nenumărate cu privire la infidelităţile fostului preşedinte Bill Clinton. De asemenea, miliardarul republican a atras atenţia că fosta Primă Doamnă a jucat un rol esenţial în încercarea administraţiei prezidenţiale de a ascunde sub covor aventurile extramaritale ale lui Bill Clinton, inclusiv adulterul cu tânăra stagiară de la Casa Albă Monica Lewinsky.
Un alt subiect exploatat în timpul campaniei a fost serverul privat de e-mail utilizat de Hillary Clinton în timpul mandatului în fruntea Departamentului de Stat. Trump nu s-a sfiit să o acuze pe rivala sa democrată că este responsabilă de moartea ambasadorului american Chris Stevens în atacul din Benghazi, sugerând că islamiştii au orchestrat atacul pe baza unor informaţii confidenţiale extrase din e-mailurile secretarului de stat, care nu se bucurau de securitatea unui server guvernamental, însă nu există dovezi care să sprijine o asemenea teorie.
- Saga serverului privat de e-mail al lui Hillary Clinton
Agenţii Biroului Federal de Investigaţii (FBI) au anunţat în urmă cu o săptămână redeschiderea anchetei privind utilizarea unui server privat de e-mail de către fostul secretar de stat Hillary Clinton. Analiştii susţin că redeschiderea anchetei este o lovitură grea pentru campania democrată, care obţinuse un avans considerabil în urma exploziei scandalurilor sexuale legate de numele republicanului Donald Trump.
Potrivit ABC, saga serverului privat de e-mail al prezidenţiabilei democrate durează deja de doi ani de zile, după ce aceasta a refuzat să predea autorităţilor guvernamentale peste 30.000 de e-mailuri, care potrivit avocaţilor nu aveau legătură cu Departamentul de Stat. Ulterior, Hillary Clinton a angajat o companie specializată pentru a formata complet serverul privat de e-mail, care era stocat în locuinţa familiei din Chappaque, New York.
Adresa IP asociată domeniului clintonemail.com a fost înregistrată în urmă cu opt ani pe numele unui Eric Hotenham, însă nu există niciun document public care să ateste existenţa acestei persoane, iar presa americană susţine că este posibil să fie vorba despre o greşeală de scriere a numelui lui Eric Hothem. Acesta din urmă a fost consilier al lui Hillary Clinton în cadrul Biroului Primei Doamne de la Casa Albă. În prezent, fostul consilier lucrează în domeniul bancar pentru gigantul JP Morgan în Washington DC.
Un an mai târziu, domeniul clintonemail.com este înregistrat de un vechi consilier al preşedintelui Bill Clinton. Înregistrarea domeniului are loc cu doar o săptămână înainte de numirea lui Hillary Clinton în fruntea Departamentului de Stat.
Cronologia sugerează clar intenţia democratei de a folosi serverul privat de e-mail în poziţia de secretar de stat, pentru a păstra controlul asupra rivalilor politici care ar putea să-i citească e-mailurile. Hillary Clinton s-a apărat întotdeauna susţinând că toţi secretarii de stat anteriori au avut o adresă de e-mail privată, însă dovezile sugerează că nu aceasta era practica angajaţilor guvernamentali.
Între timp, regulamentul agenţiilor guvernamentale cu privire la adresele private de e-mail ale angajaţilor erau extrem de clare, toţi cei care folosesc o adresă privată de e-mail în calitatea lor de reprezentanţi guvernamentali trebuie să se asigure că e-mailurile respective sunt stocate într-un sistem adecvat de date al agenţiei.
Codul de Reglementări Federale din SUA nu precizează ce anume este un sistem adecvat de păstrare al datelor agenţiei. Reprezentanţii Arhivelor Naţionale nu s-au pronunţat nici până în acest moment dacă prezidenţiabila democrată a încălcat sau nu legea, după ce a refuzat până anul trecut să predea autorităţilor vreun e-mail.
Ieşirea la lumină a utilizării unui server privat de e-mail de către fostul secretar de stat, în ciuda prevederilor legale, a ieşit la iveală abia în 2014, după ce Comisia Congresului care ancheta rolul jucat de Hillary Clinton în atacul islamiştilor asupra Consulatului Statelor Unite din Benghazi a cerut toate e-mailurile relevante trimise în acea perioadă de Hillary Clinton. Departamentul de Stat i-a solicitat democratei să predea imediat toate e-mailurile nepersonale.
În acest sens, s-a scurs un an de zile până ce autorităţile guvernamentale au realizat că e-mailurile fostei secretare de stat ar trebui să fie stocate pe serverele Departamentului de Stat. Hillary Clinton a predat 55.000 de pagini de e-mailuri abia la finele anului 2014.
Jurnaliştii New York Times au scris în februarie 2015 că prezidenţiabila democrată a predat peste 300 de e-mailuri Comisiei din Camera Reprezentanţilor, care ancheta atacul islamiştilor de la Benghazi.
Însă, opinia publică americană nu a avut informaţii despre utilizarea unui server privat de e-mail de către fosta şefă a diplomaţiei până la publicarea în martie 2015 a unui articol în NY Times. Hillary Clinton a insistat că a acţionat mereu în limitele legii şi a cerut autorităţilor guvernamentale să publice toate e-mailurile. Departamentul de Stat a anunţat că va avea nevoie de mai multe luni pentru a analiza e-mailurile şi a cenzura informaţiile confidenţiale şi datele personale.
Se pare că 30.000 de e-mailuri considerate personale nu au fost niciodată predate. Hillary Clinton s-a apărat şi a susţinut că e-mailurile conţin informaţii despre planificarea nunţii fiicei sale şi despre programul ei de yoga sau vacanţele de familie.
La începutul anului, prezidenţiabila democrată a recunoscut într-o dezbatere electorală că nu are nicio temere cu privire la ancheta agenţilor federali în serverul privat de e-mail folosit în timpul mandatului său de la Departamentul de Stat.
“Nu am trimis şi nu am primit niciodată materiale clasificate”, a susţinut Hillary Clinton.
Directorul FBI, James Comey a anunţat la data de 5 iulie că ancheta nu a permis găsirea unor dovezi care să susţină formularea unor eventuale acuzaţii penale împotriva lui Hillary Clinton. Comey a precizat că prezidenţiabila democrată a dat dovadă de neglijenţă în ceea ce priveşte administarea e-mailurilor.
Pe 28 octombrie, agenţii federali au anunţat redeschiderea anchetei, după descoperirea unor e-mailuri pe dispozitivele electronice ale colaboratoarei Huma Abedin. Descoperirea e-mailurilor trimise de democrată a avut loc în cadrul unei anchete care-l viza pe soţul lui Abedin, politicianul Anthony Weiner, anchetat pentru trimiterea unor mesaje cu conţinut sexual unei adolescente de doar 15 ani.
- Consecinţele infidelităţii lui Bill Clinton asupra campaniei prezidenţiale a soţiei sale şi implicarea acesteia în ascunderea scandalului Monica Lewinsky
În ultimele luni, prezidenţiabilul republican s-a folosit de aventurile extramaritale ale fostului preşedinte Bill Clinton pentru a o ataca pe democrata Hillary Clinton, sugerând că aceasta va fi o preşedintă extrem de slabă ca urmare a reacţiei pe care a avut-o în urma infidelităţilor soţului de la Casa Albă.
Analiştii susţin că tactica ar putea să fie una eronată din partea lui Donald Trump, având în vedere istoria personală de relaţii extramaritale şi implicarea în acuzaţii de agresiune şi hărţuire sexuală.
Hillary Clinton a stat alături de fostul preşedinte şi i-a luat apărarea în public împotriva amantelor sale, printre care se numără Paula Jones, Gennifer Flowers, precum şi tânăra Monica Lewinsky.
Jurnaliştii NY Times susţin că prezidenţiabila democrată a lansat în privat o adevărată campanie de investigare şi discreditare a femeilor, care au recunoscut public că au întreţinut relaţii sexuale cu Bill Clinton. Respectiva campanie de discreditare a fost intens condamnată de activiştii pentru drepturile femeilor.
În anii '90, democrata a angajat un detectiv particular din bugetul campaniei electorale a soţului său, care avea drept unic scop distrugerea reputaţiei lui Gennifer Flowers, care a susţinut public că a avut o relaţie extramaritală de peste 12 ani cu Bill Clinton. În schimb, fostul secretar de stat a cerut expres ”contestarea credibilităţii şi caracterului, până ce aceasta va fi complet distrusă”.
Modelul discreditării femeilor implicate în relaţii extramaritale cu Bill Clinton a fost continuat de Hillary Clinton. Detectivul particular a adunat informaţii de la foşti prieteni, angajatori şi vecini ai lui Gennifer Flowers. Ulterior, aceste informaţii au fost împrăştiate în presa americană pentru a o discredita pe Flowers.
Consilierii prezidenţiabilei democrate s-au folosit de informaţiile adunate de detectivul particular pentru a o cataloga pe Gennifer Flowers drept ”o mincinoasă patologică” şi ”femeie cu o moralitate îndoielnică”, chiar şi după ce relaţia extramaritală a fost recunoscută de Bill Clinton.
Implicarea lui Hillary Clinton în campania de discreditare este încă dezbătută, unele surse suţin că aceasta a aprobat campania şi a reprezentat o forţă motivantă pentru detectivi, în vreme ce alte surse susţin că aceasta a permis în mod tacit investigaţia în viaţa personală a lui Gennifer Flowers.
Mickey Kantor, directorul campaniei prezidenţiale democrate din 1992, a susţinut că implicarea lui Hillary Clinton în încercarea de discreditare a lui Gennifer Flowers a fost motivată de nevoia de a separa ficţiunea de realitate în ceea ce priveşte relaţiile extramaritale ale lui Bill Clinton.
Hillary Clinton ar fi cerut consilierilor să pună capăt unui proces civil pentru hărţuire sexuală, intentat de Paula Jones împotriva lui Bill Clinton. De asemenea, aceasta a stat alături de soţul ei după scandalul legat de tânăra stagiară Monica Lewinsky, care a lăsat o pată neagră peste cele două mandate prezidenţiale ale lui Bill Clinton. Democrata a susţinut, la doar câteva săptămânăni după pornirea scandalului, că mariajul ei este mai puternic.
- Donaţiile controversate ale ruşilor în conturile Clinton Foundation
Clinton Foundation a primit în perioada 2009-2013 donaţii în valoare de 2,35 milioane de dolari din partea organizaţiei caritabile deţinută de CEO-ul Uranium One. Compania canadiană de exploatare deţine mine de uraniu din Asia Centrală şi până în Statele Unite, însă este controlată de ruşii de la Rosatom, potrivit New York Times.
În timp ce acţionarii ruşi prelua controlul asupra companiei Uranium One, donaţii masive ajungeau în conturile Clinton Foundation. Însă, contribuţiile nu au fost făcute publice de familia Clinton, în ciuda unui acord semnat de fostul secretar de stat cu Obama.
La scurt timp după ce ruşii şi-au anunţat intenţia de a cumpăra Uranium One, 500.000 de dolari au ajuns în conturile bancare ale lui Bill Clinton, ca recompensă pentru un discurs ţinut la o bancă de investiţii rusă care are legături cu Kremlinul.
- Controversele legate de Clinton Foundation
Clinton Foundation a apărut în 1997, în timpul ultimului mandat prezidenţial al lui Bill Clinton. În ultimele aproape două decenii de activitate, organizaţia caritabilă a strâns peste 2 miliarde de dolari în donaţii de la corporaţii americane, guverne şi companii străine, donatori politici şi alte grupuri şi indivizi cu o istorie cel puţin controversată.
Potrivit CharityWatch, organizaţia investeşte peste 88% din veniturile anuale în îndeplinirea misiunii caritabile. De asemenea, fundaţia a cheltuit anul trecut cu 26 de milioane de dolari peste veniturile sale pentru misiuni caritabile.
Clinton Foundation a reprezentat unul dintre subiectele cheie, care a generat controverse în campania electorală, iar miliardarul republican nu s-a sfiit să o atace pe rivala sa pentru donaţiile primite în conturile organizaţiei caritabile dinspre liderii Orientului Mijlociu.
Presa americană a relatat că peste jumătate dintre persoanele care au participat la o întâlnire cu Hillary Clinton în timpul mandatului acesteia de secretar de stat au donat sume importante de bani în conturile Clinton Foundation. În acest sens, donaţiile către organizaţia caritabilă au avut un impact asupra deciziei politice a fostului secretar de stat de a purta discuţii cu personalităţi importante din Qatar, Arabia Saudită, Kuweit şi alte state din Orientul Mijlociu.
Potrivit AP, dintre cei 154 de oameni care s-au întâlnit personal cu fostul secretar de stat, 85 de persoane au donat împreună peste 156 de milioane de dolari către Clinton Foundation. De asemenea, jumătate dintre aceştia au donat peste 100.000 de dolari, iar 20 de persoane au donat fiecare peste 1 milion de dolari în conturile organizaţiei caritabile.
Printre donatorii care au încercat să obţină favoruri de la fostul secretar de stat se numără prinţul Salman bin Hamad bin Isa al Khalifa din Bahrain şi Bono de la U2. Într-un alt caz, donatorul Casey Wasserman a cerut ajutorul fostului secretar de stat prin intermediul Clinton Foundation pentru a obţine viză pentru un fotbalist acuzat penal.
Colaboratoarea Huma Abedin a decis să nu se implice din cauza riscurilor, iar donatorul nu a fost ajutat cu obţinerea vizei pentru fotbalist.
Campania democrată a susţinut că prezidenţiabila ”nu a luat niciodată decizii ca secretar de stat pe baza donaţiilor pentru Clinton Foundation”. Însă, preşedintele Barack Obama i-a cerut lui Hillary Clinton să publice numele donatorilor anonimi dacă vrea să conducă Departamentul de Stat.
De asemenea, o altă controversă este legată de primirea unor donaţii masive din state cunoscute pentru încălcarea drepturilor omului, deşi prezidenţiabila democrată susţine drepturile femeilor.
Wall Street Journal a scris încă din februarie 2015 că donaţii importante au ajuns în conturile Clinton Foundation din partea unor state precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Oman, Australia, Germania şi Canada. Ceea ce au în comun aceste state este interesul în construirea conductei de petrol Keystone XL dintre Canada şi Statele Unite.
Totuşi, Hillary Clinton a promis că nu va mai primi donaţii din partea unor alte state sau organizaţii guvernamentale dacă va câştiga cursa pentru Casa Albă.
De asemenea, un alt semn de întrebare este legat de modul în care Huma Abedin a lucrat timp de şase luni atât pentru Clinton Foundation, cât şi pentru Departamentul de Stat. Anchetatorii Departamentului de Stat au somat organizaţia caritabilă să explice cum a fost posibilă angajarea simultană în 2012 a Humei Abedin.
Jurnaliştii USA Today susţin într-o anchetă că mai mulţi angajaţi ai Fundaţiei Clinton au îndeplinit un dublu rol, strângând fonduri pentru organizaţia caritabilă, cât şi ca lobby-işti pe lângă Departamentul de Stat al SUA pentru companiile care se numără printre marii donatori ai campaniei democratei Hillary Clinton.
Companiile vizate au donat până la 16 milioane de dolari către mai multe organizaţii caritabile ale familiei Clinton.
Se pare că aceste companii private au angajat cel puţin patru lobbişti, care se numără printre persoanele ce au strâns peste 100.000 de dolari în donaţii pentru Clinton Foundation sau pentru campania prezidenţială a lui Hillary Clinton.
USA Today a obţinut aceste informaţii prin compararea bazei de date federale privind lobbişti din perioada 2009-2013 cu lista de donatori publici pentru organizaţiile caritabile deţinute de familia Clinton şi pentru campania prezidenţială a democratei Hillary Clinton. O parte dintre companii par că au obţinut ceea ce doreau prin intermediul lobbiştilor de pe lângă Departamentul de Stat. Însă, ăsta nu este cazul general pentru toate companiile care se numără printre marii donatori.
Toate donaţiile către organizaţiile caritabile ale familiei s-au desfăşurat legal, iar companiile implicate susţin că au acţionat în limitele legii.
”Nu avem nicio dovadă că secretarul de stat Clinton s-a întâlnit cu aceşti indivizi pentru a discuta despre activitatea lor de lobby în timpul mandatului de la Departamentul de Stat. Faptele sunt clare. Hilllary Clinton nu a acţionat niciodată ca secretar de stat pe baza donaţiilor făcute către Clinton Foundation”, se arată într-o declaraţie a campaniei democrate.
Printre marii donatori pentru fundaţia familiei şi pentru campania prezidenţială a lui Hillary Clinton se numără nume importante, precum:
- Microsoft a donat între 1-5 milioane de dolari către organizaţiile caritabile ale democratei, în timp ce gigantul tehnologic şi-a angajat lobbişti pentru problema vizelor, protecţia infrastructurii critice şi securitatea cibernetică.
- Pfizer a donat între 1-5 milioane de dolari, în timp ce lobbiştii companiei farmaceutice puneau presiune privind proprietatea intelectuală pe plan internaţional şi medicamentele din Turcia şi India.
- ExxonMobil a donat între 1-5 milioane de dolari, în timp ce lobbiştii companiei energetice activau pe lângă administraţia americană privind exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică.
- Northeast Maglev a donat până la 100.000 de dolari în timp ce încerca să obţină susţinere politică pentru serviciile feroviare cu trenuri magnetice.
- Televiziunea Azteca a donat până la 375.000 de dolari, în timp ce punea presiune pentru obţinerea unor oportunităţi de afaceri pe teritoriul Statelor Unite.
Ancheta USA Today nu a descoperit incidente în care aceste companii s-au bucurat de favoruri speciale şi ilustrează, mai degrabă, modul în care opozanţii prezidenţiabilei democrate vor aduce în discuţie potenţiale conflicte de interese în cazul victoriei în cursa pentru Casa Albă.
- Comisioanele uriaşe primite în schimbul unor discursuri ale lui Hillary şi Bill Clinton
Jurnaliştii CNN au relatat că Hillary şi Bill Clinton au câştigat peste 153 de milioane de dolari sub forma comisioanelor primite pentru discursurile ţinute în perioada 2001-2015. Cei doi au ţinut 729 de discursuri şi au primit un comision mediu de 210.795 de dolari pentru fiecare apariţie.
De asemenea, cuplul prezidenţial a primit 7,7 milioane de dolari doar din cele 39 de discursuri ţinute pentru instituţii financiare şi mari bănci, printre care se numără Goldman Sachs, UBS şi CitiGroup. Hillary Clinton a primit 1,8 milioane de dolari pentru cele opt discursuri ţinute pentru angajaţii unor mari bănci.
Bill Clinton a început să primească comisioane duble sau chiar triple pentru discursuri, după ce soţia sa a devenit secretar de stat al SUA.
În perioada 2010-2011, fostul preşedinte american a primit comisioane de până la 500.000 de dolari pentru un discurs ţinut la o bancă rusă de investiţii care are legături directe cu Kremlinul. Alţi 750.000 de dolari a câştigat pentru un discurs purtat la o conferinţă de telecom din China.
De asemenea, presa americană a relatat despre legătura dintre comisioanele pentru discursuri primite de Bill Clinton şi deciziile luate de Departamentul de Stat condus de Hillary Clinton. De exemplu, fostul preşedinte a acceptat în octombrie 2010 un comision de 225.000 de dolari pentru a ţine un discurs în Jamaica sponsorizat de compania irlandeză Digitel.
Înainte cu doar câteva săptămâni, compania irlanedeză a aplicat pentru a primi câteva milioane de dolari în subvenţii de la USAID, o agenţie din subordinea Departamentului de Stat condus de Hillary Clinton. Două luni mai târziu, agenţia americană a acordat subvenţia de milioane de dolari pentru dezvoltarea unui serviciu de transfer de date în Haiti.
- Benghazi
Militanţii islamişti au atacat la 11 septembrie 2012 clădirea consulatului american de la Benghazi, iar patru cetăţeni americani şi-au pierdut viaţa în incident, printre case se numără şi ambasadorul Chris Stevens.
Potrivit The Telegraph, la începutul acestui an, congresmenii republicani au chemat-o pe Hillary Clinton pentru a depune mărturie în comisia care anchetează circumstanţele ce au dus la atacul de la Benghazi.
Iniţial, Casa Albă a susţinut în mod incorect că atacul nu a fost un atac terorist coordonat, ci un act de violenţă spontan generat de protestele faţă de un videoclip antiislamic. Republicanii au acuzat-o pe prezidenţiabila democrată că, deşi avea informaţii cu privire la securitatea deficitară de la ambasada americană, aceasta nu a luat nicio măsură pentru a remedia problema şi a preveni atacul.
Departamentul de Stat al lui Hillary Clinton a respins chiar o cerere de suplimentare a securităţii în zona consulatului american înainte de atacul islamist.
Cu doar două zile înainte de atac, liderii miliţiei libiene s-au întâlnit cu reprezentanţi americani şi au avertizat cu privire la un risc de securitate ridicat pentru cetăţenii Statelor Unite. Libienii au susţinut că americanii ar trebui să părăsească cât mai repede posibil Benghazi.
Hillary Clinton a reuşit să stârnească noi controverse, atunci când a declarat în faţa unui senator că: ”Adevărul este că avem patru americani morţi. Oare a fost din cauza unui protest sau din cauza unor băieţi, care se plimbau într-o noapte şi au decis că vor ucide nişte americani? Ce mai contează în acest moment?”.
Republicanii au pornit o adevărată vânătoare de vrăjitoare împotriva lui Hillary Clinton. Un congresman republican chiar a sugerat că scopul principal al comisiei de anchetare a atacului de la Benghazi este de a-i denigra imaginea lui Hillary Clinton.
Comisia din Camera Reprezentanţilor a decis la începutul acestui an că Hillary Clinton este nevinovată în ceea ce priveşte moartea cetăţenilor americani în timpul mandatului de secretar de stat.
Zece agenţii guvernamentale americane au deschis anchete cu privire la atacul asupra ambasadei din Benghazi, inclusiv Departamentul de Stat, FBI şi Congresul SUA.
Între timp, sora ambasadorului Christopher Stevens susţine că nu o învinuieşte pe Hillary Clinton pentru moartea acestuia, iar transformarea atacului asupra ambasadei din Benghazi într-o problemă politică este cel puţin nepotrivită.
- Travelgate
Travelgate este primul scandal care a zguduit la începutul anilor '90 administraţia Clinton. În 1993, şapte angajaţi au fost concediaţi din cadrul Biroului de Călătorii al Case Albe. Acţiunea este una controversată, pentru că deşi angajaţii servesc fiecare administraţie prezidenţială, aceştia îşi păstrează de cele mai multe ori poziţiile, în ciuda schimbărilor de la Casa Albă.
Administraţia Clinton a susţinut iniţial că cei şapte angajaţi au fost concediaţi ca urmare a unor nereguli financiare descoperite în operaţiunile Biroului de Călătorii în urma unei anchete FBI. Totuşi, opozanţii au relatat că acele concedieri au avut loc pentru a permite prietenilor familiei prezidenţiale să preia controlul asupra Biroului de Călătorii.
Travelgate a devenit în anii următori subiectul unor anchete conduse de FBI, Departamentul de Justiţie, Casa Albă, Camera Reprezentanţilor şi de Consiliul Independent Whitewater. Directorul Biroului de Călătorii, Billy Dale, a fost pus sub acuzare pentru deturnare de fonduri publice, însă judecătorii l-au găsit nevinovat în 1995.
În 1998, consilierul independent Kenneth Starr de la Whitewater l-a exonerat pe preşedinte pentru orice implicare în scandalul Travelgate.
Hillary Clinton este criticată pentru un presupus rol central în concedierea celor şapte angajaţi ai Biroului de Călătorii. De asemenea, democrata a fost acuzată de mărturie mincinoasă cu privire la rolul jucat în Travelgate.
Anchetatorii au stabilit că prezidenţiabila democrată nu poate să fie pusă sub acuzare în ciuda mărturiilor mincinoase, întrucât nu este clar dacă aceasta avea informaţii corecte şi cunoştea adevărul în momentul declaraţiilor controversate.
- Sinuciderea consilierului Vince Foster
În 1993, consilierul prezidenţial Vince Foster a fost descoperit decedat în parcul Fort Marcy din apropiere de Washington D.C. Autorităţile americane au concluzionat că acesta s-a sinucis, însă moartea consilierului prezidenţial a născut multe teorii ale conspiraţiei legate de rolul jucat de familia Clinton în muşamalizarea morţii lui Foster.
Moartea consilierului a fost investigată inclusiv de Kenneth Starr de la Whitewater. Acesta a concluzionat după o anchetă de trei ani că Vince Foster s-a sinucis, respingând teoriile prezentate de organizaţiile conservatoare, care nu au încetat să acuze o muşamalizare orchestrată de familia Clinton.
Teoriile conspiraţiei au fost alimentate şi de declaraţiile procurorului american Miquel Rodriguez. Acesta a susţinut că dovezile de la locul crimei indică uciderea consilierului prezidenţial.
De asemenea, există mărturii că sinuciderea lui Vince Foster are legătură cu Travelgate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
