Alegătorii ruşi sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege preşedintele. Vladimir Putin candidează pentru un al cincilea mandat. În lipsa unei opoziţii reale, se întrevede o nouă victorie pentru actualul stăpân al Kremlinului.
Acest scrutin nu este ceea ce se numeşte în mod normal, în lumea democratică, alegeri. Şi totuşi cum va funcţiona ceea ce unii califică drept un simulacru şi un spectacol politic?
Reuters prezintă succint pricipalele date şi elemente ale scrutinului care vor consfinţi instalarea „super-ţarului” la Kremlin pentru încă cel puţin şase ani.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
CÂND?
Alegerile vor avea loc în perioada 15-17 martie.
Rezultatele vor urma la scurt timp după aceea, iar câştigătorul va fi învestit în luna mai.
Votul are loc, de asemenea, în ceea ce Rusia numeşte noile sale teritorii - părţi ale Ucrainei controlate în prezent de forţele ruseşti care au fost plasate sub legea rusă, deşi Ucraina spune că nu va renunţa la luptă până când nu va expulza până la ultimul soldat rus din teritoriile anexate.
Un sistem de vot online de la distanţă va fi disponibil pentru prima dată la alegerile prezidenţiale din Rusia, deşi serviciul de spionaj al ţării a avertizat că are informaţii că forţele occidentale ostile pun la cale perturbarea cibernetică a acestuia.
CÂŢI VOTANŢI?
Sunt 112,3 milioane de persoane cu drept de vot la aceste alegeri.
Alte 1,9 milioane de persoane din străinătate au drept de vot şi mai sunt 12.000 de ruşi la Baikonur, cosmodromul pe care Rusia îl are închiriat în Kazahstan.
De obicei, votează 70-80 de milioane de persoane. Prezenţa la vot în 2018 a fost de 67,5%.
CINE CANDIDEAZĂ?
Putin candidează împotriva comunistului Nikolai Haritonov, a lui Leonid Sluţki, liderul Partidului Naţionalist Liberal Democrat, şi a lui Vladislav Davankov, din partea Partidului Oamenilor Noi.
Boris Nadejdin, un candidat anti-război, nu a putut candida, la fel şi Ekaterina Dunţova, care au fost excluşi de comisia electorală sub diverse pretexte.
PUTIN, VEŞNIC LA PUTERE
Putin, în vârstă de 71 de ani, fost locotenent-colonel KGB, a fost numit preşedinte interimar de Boris Elţîn în ultima zi a anului 1999. El a câştigat alegerile prezidenţiale din 2000 cu 53 la sută din voturi şi apoi cele din 2004 cu 71,3 la sută din voturi.
În 2008, Dmitri Medvedev a candidat la preşedinţie, iar Putin a fost numit prim-ministru înainte de a câştiga cu 63,6% din voturi alegerile prezidenţiale din 2012 şi apoi cu 76,7% pe cele din 2018.
CÂT TIMP POATE STA LA PUTERE UN PREŞEDINTE RUS?
Putin a ocupat deja funcţia de preşedinte mai mult timp decât orice alt conducător rus de la Iosif Stalin încoace, depăşindu-l chiar şi mandatul de 18 ani al liderului sovietic Leonid Brejnev.
Constituţia rusă din 1993, care se bazează în mare măsură pe cea din 1958 din Franţa, a fost văzută de unii din Occident ca o evoluţie care ar duce la democraţie în Rusia post-sovietică. Iniţial, aceasta specifica faptul că un preşedinte putea îndeplini doar două mandate de câte patru ani, dacă erau unul după altul.
Dar amendarea ei în 2008 a extins mandatul prezidenţial la şase ani, în timp ce amendamentele aduse în 2020 au resetat în mod oficial la zero mandatul prezidenţial al lui Putin de la 2024, permiţându-i potenţial să rămână la putere până în 2036. Modificările au interzis, de asemenea, cedarea oricărui teritoriu, în condiţiile în care Crimeea era deja anexată.
DEMOCRAŢIE SAU DICTATURĂ?
Occidentul îl cataloghează pe Putin drept un criminal de război, un ucigaş şi un dictator, dar sondajele de opinie de acasă arată că acesta are o rată de aprobare de 85% - mai mare decât înainte de invazia din Ucraina.
Kremlinul spune că Putin se bucură de un sprijin covârşitor din partea poporul rus şi că Rusia nu doreşte să primească lecţii de la Occidentul decadent despre democraţie.
Oficialii ruşi spun că Occidentul încearcă să submineze Rusia punând sub semnul întrebării legitimitatea alegerilor.
Susţinătorii Kremlinului spun că Putin a oprit spirala declinului care a atins apogeul odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991 şi a restabilit cel puţin o parte din influenţa deţinută cândva de secretarii generali care au condus Uniunea Sovietică, ţinând piept la ceea ce Kremlinul consideră a fi un Occident în declin condus de Statele Unite.
O mare parte din opoziţia rusă - care variază de la comunişti de linie dură la naţionalişti radicali - aderă la regulile formale ale sistemului politic strict controlat şi, în ciuda faptului că are locuri în parlament, nu se opune Kremlinului în probleme majore. Liberalii pro-occidentali nu au, totuşi, niciun loc în parlament.
Susţinătorii regretatului politician de opoziţie Aleksei Navalnîi sunt fie în închisoare, fie au fugit în străinătate. Alţi opozanţi, precum fostul magnat al petrolului Mihail Hodorkovski, trăiesc, de asemenea, în exil. Aceştia îl prezintă pe Putin ca pe un naş în stil mafiot care a construit un sistem de conducere personală bazat pe corupţie.
PROTESTUL DE LA ORA 12.00
Iulia Navalnaia, văduva liderului opoziţiei ruse, Aleksei Navalnîi, a declarat că amploarea sprijinului public pentru acesta de la moartea sa este o dovadă că a supravieţuit cauza sa şi de aceea ea a făcut apel la un protest masiv împotriva lui Putin în ziua alegerilor.
Navalnîi, într-unul dintre ultimele sale mesaje publice, îi îndemnase pe oameni să protesteze faţă de Putin ieşind la vot în masă, la 17 martie, la ora locală 12.00 (11.00, ora României), şi formând mulţimi mari care să copleşească secţiile de votare, într-un fel de protest disimulat. Navalnaia a dat curs apelului soţului ei.
"Aceasta este o acţiune foarte simplă şi sigură, nu poate fi interzisă şi va ajuta milioane de oameni să vadă alţi oameni care gândesc la fel şi să realizeze că nu suntem singuri", a declarat ea. "Suntem înconjuraţi de oameni care sunt, de asemenea, împotriva războiului, împotriva corupţiei şi împotriva anarhiei", a arătat Navalnaia.
Pe de altă parte, fostul comandant naţionalist rus de Igor Ghirkin, care a fost încarcerat pentru patru ani în ianuarie, a declarat că alegerile din martie vor fi o "farsă", cu un câştigător deja clar. Ghirkin, care nu recunoaşte Ucraina ca stat suveran şi spune că o mare parte din ea face parte din Rusia, a declarat că Rusia se va confrunta cu o înfrângere în război dacă nu va demite comandanţii de top şi nu va începe să lupte într-un mod mult mai serios, motiv pentru care până la urmă a ajuns în închisoare.
CE SPUN OBSERVATORII ALEGERILOR RUSE?
Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a declarat în ianuarie că este profund regretabil faptul că Rusia a decis să nu invite observatori OSCE la alegeri.
"Regretăm că în Federaţia Rusă condiţiile s-au deteriorat atât de mult, încât nu putem desfăşura observatori pentru alegerile prezidenţiale din martie", a declarat Pia Kauma, preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE. "Prima misiune de observare a alegerilor organizată de AP OSCE a fost în Rusia în 1993, iar de atunci am observat zece alegeri naţionale în această ţară. Este foarte regretabil că regresul democratic a atins un punct atât de critic încât nu putem fi pe teren pentru a observa anul acesta, dar vom continua, desigur, să urmărim îndeaproape situaţia", a transmis ea.
În 2018, ODIHR afirmase că au existat eforturi intense pentru a promova prezenţa la vot şi că cetăţenii au votat în număr semnificativ. "Cu toate acestea, restricţiile privind libertăţile fundamentale de întrunire, de asociere şi de exprimare, precum şi cele privind înregistrarea candidaţilor, au limitat spaţiul de implicare politică şi au dus la lipsa unei competiţii autentice", declara ODIHR.
"În timp ce candidaţii au putut, în general, să îşi facă campanie în mod liber, acoperirea extinsă şi lipsită de critici a preşedintelui în exerciţiu în majoritatea mijloacelor de informare în masă a dus la un teren de joc inegal. În general, ziua alegerilor s-a desfăşurat într-un mod ordonat, în ciuda deficienţelor legate de secretul votului şi de transparenţa numărării voturilor", se arăta în raportul ODIHR din 2018.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
