Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a câştigat un al doilea mandat în fruntea statului, arată rezultatele preliminare după procesarea a peste 96 la sută din procesele-verbale, transmise de toate secţiile de vot din ţară, cât şi, parţial, din străinătate după al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat duminică, 3 noiembrie.
UPDATE -
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Maia Sandu, care în 2020 câştiga mandatul de preşedinte cu peste 57 la sută din voturi, a ajuns şi acum la 55 la sută din voturi, arată rezultatele publicate de Comisia Electorală Centrală după centralizarea datelor primite de la 2.194 din totalul celor 2.219 secţii de vot deschise (reprezentând 98,87 la sută).
Astfel, în acest moment în care au mai rămas de numărat voturile de la 25 de secţii din diaspora, Maia Sandu are 55,03 la sută din voturi, iar Alexandr Stoianoglu 44,97 la sută.
În diaspora, Maia Sandu a fost deja votată de aproape 254.000 de alegători, ceea ce i-a adus o proporţie de 82,33 la sută din voturi.
UPDATE -
Au fost procesate datele transmise de 2.144 din cele 2.219 de secţii de vot deschise de Republica Moldova (96,62 la sută din total), iar acestea arată că Maia Sandu are 53,14 la sută din voturi, iar Alexandr Stoianoglo 46,86 la sută din voturi.
Toate voturile din Republica Moldova au fost procesate, iar acum mai sunt de numărat voturile din diaspora, unde Maia Sandu a fost votată masiv - de peste 80 la sută dintre alegători.
Votul intern - luând în calcul doar secţiile de vot de pe teritoriul Republicii Moldova - a fost câştigat însă de Alexandr Stoianoglo, cu 51,19 la sută din voturi, ceea ce prefigurează probleme pentru partidul proeuropean al Maiei Sandu, PAS, la alegerile parlamentare de anul viitor, un scrutin cu o miză mare pentru parcursul Republicii Moldova şi pentru eforturile preşedintei de a face reforme şi de a apropia ţara de Uniunea Europeană.
UPDATE -
În Republica Moldova mai sunt de aflat rezultatele dintr-o singură secţie de vot, din capitală, dar în acest moment, rezultatele preliminare arată că Maia Sandu are 51,26 la sută din voturi, iar Alexandr Stoianoglo 48,74 la sută din voturi.
Stoianoglo a câştigat însă votul intern din Republica Moldova, unde a obţinut 51,21 la sută din voturi, în timp ce Maia Sandu are 48,74 la sută din voturi. Este un rezultat care este în concordanţă şi cu cel de acum două săptămâni de la referendumul pro-UE, unde răspunsul NU a prevalat intern, în timp ce voturile diasporei au făcut diferenţa, iar plebiscitul a trecut la limită, cu puţin peste 50 la sută din voturi.
Şi la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale Maia Sandu a fost votată masiv în diaspora, de unde au venit până acum 80,77 la sută voturi în favoarea ei, în timp ce Stoianoglo are doar 19,23 la sută. Votul în diaspora continuă însă, ultimele secţii urmând să se închidă dimineaţă, la ora 7:00. Deja în diaspora au votat peste 300.000 de oameni, un record istoric pentru Republica Moldova.
De asemenea, Maia Sandu a fost preferată categoric în capitala Chişinău, unde are 57,33 la sută din voturi, în timp ce Stoianoglo a adunat 42,68 la sută din voturi. Mai sunt de aflat rezultatele unei secţii de vot.
UPDATE -
După centralizarea rezultatelor comunicate de 2.069 din cele 2.219 de secţii de vot deschise de Republica Moldova pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale (ceea ce reprezintă 93,24 la sută din total), Maia Sandu a trecut în frunte cu 50,46 la sută din voturi, depăşindu-l pe contracandidatul Alexandr Stoianoglo, care rămâne cu 49,54 la sută din voturi.
Până în acest moment, Stoianolgo conducea în cursa electorală, însă rezultatele se modifică pe măsură ce vin voturile din străinătate, unde diaspora a votat masiv pentru Maia Sandu. De asemenea, în capitala Chişinău, unde este concentrată o mare parte a electoratului, alegătorii au votat categoric pentru Maia Sandu, care are aici circa 57 la sută din voturi.
UPDATE -
Rezultatele preliminare după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a procesat peste 86 la sută din procesele-verbale ale secţiilor de vot din ţară, la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, arată că Alexandr Stoianoglo, candidatul susţinut de socialişti şi de forţele proruse, are peste 51 la sută din voturi, devansând-o pe actuala preşedintă proeuropeană Maia Sandu.
Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a anunţat duminică seara că rata de participare în diaspora la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale a atins deja un nivel istoric, cu peste 300.000 de alegători care s-au prezentat deja la urne, în condiţiile în care votul continuă în unele ţări din vest.
Preşedinta Comisiei Electorale Centrale a anunţat că a fost nevoie de prelungirea programului de vot cu o oră, până la ora locală 22.00, la secţiile de votare din: Moscova, Tel Aviv, Braşov, Constanţa, Kaiserslautern.
Toate secţiile de votare din Moldova s-au închis la ora locală 21:00, iar rata de participare la vot a fost de 54,2 la sută, 1.690.911 alegători prezentându-se la urne, ceea ce reprezintă un record al ultimilor ani.
UPDATE -
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, le-a mulţumit, la închiderea secţiilor din Moldova, tuturor celor care au participat la scrutinul pentru preşedinţie. Ea i-a îndemnat pe moldovenii din diaspora să continuie să voteze.
UPDATE -
Marea majoritate a secţiilor de votare din Republica Moldova şi-au închis uşile la ora 21.00, la finalizarea votului pentru alegerea preşedintelui ţării. Excepţie fac secţiile de votare în faţa cărora mai sunt prezenţi alegători. Până la ora 21:00 şi-au exercitat dreptul de vot 1,683 milioane de alegători, ceea ce reprezintă 54%. Acum două săptămâni, în cadrul primului tur, până la ora 21:00 au votat 1,546 milioane de cetăţeni.
ŞTIREA INIŢIALĂ:
În vârstă de 52 de ani, Maia Sandu, care şi-a lăsat postul bine plătit de consilier al Băncii Mondiale pentru a se implica din 2012 în politica de la Chişinău, este o figură populară în Occident, pentru că a accelerat eforturile ţării sale de a părăsi orbita Moscovei, iar în iunie a început lungul proces al negocierilor de aderare la UE, în timp ce războiul din Ucraina face ravagii la graniţa de est.
Votul de duminică de la Chişinău vine după alegerile parlamentare de sâmbăta trecută din Georgia, o altă ţară ex-sovietică care încearcă să adere la UE, dar unde un partid de guvernământ considerat de mulţi occidentali ca fiind din ce în ce mai pro-rus a revendicat victoria în alegerile parlamentare.
„Va fi o luptă grea (pentru Maia Sandu), confruntată cu nemulţumiri interne, dar şi cu presiune şi amestec extern”, a declarat pentru Reuters Orysia Lutsevych, director adjunct al programului Rusia şi Eurasia de la think-tank-ul Chatham House.
Maia Sandu se confruntă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale cu Alexandr Stoianoglo, fost procuror general care este susţinut de Partidul Socialiştilor (PSRM), o formaţiune tradiţional pro-rusă. Acesta afirmă însă că, în calitate de preşedinte, va sprijini integrarea în UE, dar în acelaşi timp şi dezvoltarea legăturilor cu Rusia, în interesul naţional. Este exact genul de discurs întâlnit şi în Georgia la partidul de guvernământ, Visul Georgian.
La singura dezbatere din campania electorală, care a avut loc duminica trecută, Maia Sandu, al cărei mandat a fost marcat de o deteriorare accentuată a relaţiilor cu Moscova, a declarat că Stoianoglo este un candidat de tip „cal troian” pentru interese externe ce doresc să preia controlul asupra Moldovei.
UMBRA LUI ILAN ŞOR
Primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat concomitent cu un referendum proeuropean, la 20 octombrie, s-a încheiat cu o surpriză. Atât scorul lui Stoianoglo, cât şi rezultatul referendumului - care a trecut la limită, graţie voturilor din diaspora - nu au corespuns deloc cu ceea ce indicau sondajele preelectorale. În cazul primului, a fost prea mare, în cazul plebiscitului, mult prea mic.
Oficialii au explicat că dublul scrutin a fost afectat de o vastă schemă de cumpărare de voturi condusă de oligarhul fugar Ilan Şor, susţinut de Rusia. Maia Sandu a declarat public că urmau să fie plătiţi 300.000 de alegători - mai mult de 10% din populaţie - pentru a vota într-un anumit mod.
Moscova - care în ultimul timp face cu regularitate din Maia Sandu o oaie neagră în briefingul săptămânal de presă de la Ministerul de Externe - neagă, desigur, orice rol şi spune că urmăreşte cu interes alegerile, dar fără a interfera.
Maia Sandu, susţinută de partidul de guvernământ PAS (Partidul Acţiune şi Solidaritate) a obţinut în primul tur 42,49 la sută din voturi, fiind votată în proporţie de 70,71 la sută de alegătorii din diaspora, care în general are o orientare proeuropeană.
Cotat cu numai 10 la sută şanse în sondajele preelectorale, în cele din urmă Alexandr Stoianoglo, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova, a avut 25,95 la sută din voturi, dar în diaspora a fost votat de numai 8,06 la sută din alegători, ieşind pe locul al treilea în preferinţele celor plecaţi peste hotare.
Sandu şi Stoianoglo sunt cei doi candidaţi - dintre cei 11 - care au intrat în turul al doilea al alegerilor, programat pentru 3 noiembrie.
UN TUR DOI CU EMOŢII PENTRU MAIA SANDU
Pe de altă parte, analiştii politici occidentali spun că, în afară de interferenţe, rezultatele din 20 octombrie au scos la iveală şi o opoziţie reală faţă de Maia Sandu.
Ruslan Rohov, expert politic ucrainean în Moldova şi managing partner la PGR Consulting Group LLC, spune că cifrele par împotriva Maiei Sandu în turul al doilea. În timp ce ea şi alţi politicieni pro-europeni au câştigat peste 650.000 de voturi în primul tur, 850.000 au fost câştigate de Stoianoglo şi de candidaţii care fie susţin Rusia, fie şi-au subliniat independenţa. Maia Sandu are, de asemenea, o rată de dezaprobare mult mai mare decât Stoianoglo, un nou venit în politică, spune analistul ucrainean.
Mandatul Maiei Sandu a coincis cu o cădere economică majoră în naţiunea săracă, cu mai puţin de 3 milioane de oameni. Această cădere economică reflectă consecinţele COVID şi invazia Rusiei în Ucraina vecină, care a dus la un aflux uriaş de refugiaţi şi la reducerea bruscă a livrărilor de gaze ruseşti, ceea ce a provocat o inflaţie ridicată.
Radu Burduja, director executiv al Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienţei, cu sediul la Chişinău, a declarat pentru Reuters că unii alegători pro-UE se simt frustraţi că Maia Sandu a „monopolizat” agenda UE pentru ea însăşi, lăsându-i deoparte pe alţi politicieni pro-UE. Acest lucru, împreună cu interferenţa externă, explică marja mică a victoriei la referendum, în ciuda sondajelor care arătau că peste 60% dintre moldoveni susţin integrarea în UE, a spus el. „Ideea cu referendumul a fost că îl vor folosi pentru a creşte numărul voturilor pentru Maia Sandu. Ceea ce s-a întâmplat de fapt a fost opusul - anti-ratingul PAS (partidul ei) a tras în jos referendumul”, susţine Radu Burduja.
DIASPORA ŞI VOTURILE LUI USATÎI, ATUURILE PE CARE MIZEAZĂ MAIA SANDU
În aceste condiţii, în turul al doilea, Maia Sandu mizează pe o mobilizare mai bună la vot, în special în diaspora, dar şi pe o parte din electoratul lui Renato Usatîi, candidatul care a ieşit pe locul al treilea la primul tur de scrutin. Voturile lui ar putea înclina balanţa, în condiţiile în care turul al doilea se anunţă unul foarte strâns.
Teoretic, voturile celorlalţi candidaţi proeuropeni din turul întâi însumează 4,15 la sută din voturi, în timp ce voturile date altor candidaţi proruşi totalizează peste 13 la sută.
Renato Usatîi a obţinut 13,79 la sută din voturi după primul tur al alegerilor prezidenţiale. Politician controversat, Renato Usatîi, al cărui fief electoral este la Bălţi, al doilea oraş ca mărime din Republica Moldova, a anunţat că nu-şi va îndemna simpatizanţii să voteze în turul doi pentru niciunul dintre candidaţi. El a dezvăluit însă într-o conferinţă de presă că s-au făcut presiuni asupra sa de la Moscova ca să se retragă din turul I în favoarea lui Alexandr Stoianoglo.
Iniţial un prorus, cu afaceri în Rusia, Renato Usatîi şi-a schimbat orientarea după ce autorităţile de la Moscova au emis pe numele lui un mandat de arestare şi a fost dat în urmărire internaţională în 2016, fiind bănuit că a pus la cale asasinarea unui om de afaceri rus.
Usatîi a candidat la preşedinţie şi în 2020, când s-a clasat tot pe locul al treilea, având 16,09 la sută din voturi. Atunci, în turul al doilea a susţinut-o, în mod aparent paradoxal, pe Maia Sandu, care avea 36,16 la sută din voturi în turul I şi care a câştigat preşedinţia în faţa lui Igor Dodon (32,61 la sută voturi în turul I), preşedintele socialist de atunci. Maia Sandu a avut în turul al doilea peste 57 la sută din voturi, un scor categoric care a fost atribuit atunci atât diasporei, cât şi susţinerii lui Usatîi.
Potrivit unei analize NewsMaker, electoratul lui Usatîi este mai apropiat de cel al lui Stoianoglo, iar lipsa sprijinului deschis pentru unul dintre candidaţi ar putea face ca o parte dintre alegătorii lui Usatîi să migreze către candidatul socialiştilor. Pe de altă parte, alegătorii ar putea urma exemplul lui Usatîi şi să nu participe la vot, ceea ce ar fi în avantajul Maiei Sandu.
Totuşi, politologul Victor Juc consideră că este imposibil de prezis cum se vor comporta alegătorii lui Usatîi, deoarece aceştia sunt foarte diferiţi şi reprezintă diferite flancuri.
Politologul Ion Tăbîrţă crede că Usatîi şi-a ales o poziţie favorabilă pentru sine, amintind că sprijinul oferit Maiei Sandu în 2020 „l-a costat pe Usatîi locul în Parlament” (la alegerile parlamentare anticipate din 2021, blocul lui Usatîi nu a acces în Parlament).
ALEGERILE PARLAMENTARE, UN ALT TEST CRUCIAL
Stoianoglo a pledat pentru o politică externă de echilibru, care să privească atât spre Est, cât şi spre Vest. În cazul în care va câştiga, va avea probabil constrângeri din partea PAS, majoritar în parlament, deşi acest lucru s-ar putea schimba la alegerile din vara anului viitor.
„Înfrângerea lui Sandu la alegeri ar crea condiţii bune pentru forţele pro-ruse la viitoarele alegeri parlamentare din 2025”, a declarat analistul politic Vitaly Andrievsky.
Stoianoglo s-a angajat să încerce să negocieze noi livrări de gaz rusesc dacă va prelua puterea şi a criticat un pachet major de ajutor din partea UE şi pe liderii occidentali care au vizitat Chişinăul înainte de votul din 20 octombrie, spunând că sunt interferenţe pro-Sandu. De asemenea, el a ironizat guvernul moldovean pentru aderarea la sancţiunile occidentale împotriva Moscovei, calificându-l drept „circ”.
Valeriu Paşa, analist politic din Chişinău, spune că o astfel de poziţie ar putea dăuna legăturilor Moldovei cu UE. Paşa a subliniat că este vital ca turul al doilea să fie „rezistent” la interferenţe, deoarece intervenţia efectivă ar putea fi percepută de UE ca o ameninţare la adresa securităţii sale, ceea ce ar duce la reticenţe cu privire la ideea aderării Republicii Moldova.
Retorica lui Stoianoglu în favoarea unui echilibru Est-Vest contrastează cu cei patru ani la putere ai lui Sandu, timp în care relaţiile cu Kremlinul s-au deteriorat, o mulţime de diplomaţi ai Moscovei au fost expulzaţi, iar ea a condamnat invazia Rusiei în Ucraina vecină. Moscova o acuză de rusofobie şi de aservire faţă de România.
Întrebat de Reuters dacă sunt îngrijorări legate de implicaţiile geopolitice în cazul în care Maia Sandu pierde alegerile, un diplomat de rang înalt de la Bruxelles, provenind dintr-o ţară din estul UE, a declarat: „Da, dar sper că ea va câştiga. Alegerile parlamentare vor fi decisive”, a adăugat diplomatul. Întrebat dacă există un risc real ca Moldova să se îndepărteze de Europa, diplomatul a spus: „Sper că nu. Perspectiva europeană are întâietate în Moldova, dar Rusia va încerca să o deraieze”.
Oazu Nantoi, deputat al partidului Maiei Sandu, spune că rămâne prudent optimist. „Uneori, un duş rece poate fi util”, a declarat el pentru Reuters.
CINE ESTE ALEXANDR STOIANOGLO
Maia Sandu ajunge în turul doi al alegerilor prezidenţiale pentru a treia oară. Prima dată, în 2016, a pierdut în faţa oponentului său prorus, liderul socialiştilor Igor Dodon. În 2020, ea s-a întâlnit din nou cu Dodon în turul al doilea, dar de această dată a ieşit învingătoare. Acum, Maia Sandu se va confrunta din nou cu un candidat din partea socialiştilor.
Numai că, acum, lucrurile sunt mai nuanţate. Alexandr Stoianoglo nu a fost anterior asociat cu socialiştii. Cariera sa politică se limitează la şase ani în Parlament, când a fost deputat din partea Partidului Democrat, între 2009 şi 2014.
În 2012, Stoianoglo a fost unul dintre cei cinci deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană de atunci care nu au votat pentru condamnarea comunismului, reaminteşte Ziarul de Gardă.
Stoianoglo, de etnie găgăuză, s-a născut în 1967 la Comrat, capitala regiunii autonome Găgăuzia din sudul Moldovei. Găgăuzii sunt o comunitate etnică turcă creştin-ortodoxă de aproximativ 150. 000 de persoane. Ei reprezintă a doua minoritate ca mărime din Moldova, după ucraineni. Regiunea Găgăuzia este tradiţional pro-rusă şi a fost în conflict cu guvernul pro-occidental al lui Sandu.
Deşi candidează din partea unui partid prorus, Stoianoglo a afirmat de mai multe ori că se consideră un politician proeuropean. În intervenţiile sale din campanie, Stoianoglo face referire la o Moldovă europeană. Atât el, cât şi Maia Sandu au cetăţenie română. Fiica lui este angajată a Băncii Centrale Europene, a scris POLITICO.
Totuşi, Stoianoglo nu a susţinut referendumul pentru includerea integrării europene în Constituţie, considerându-l o strategie politică a Maiei Sandu. În discursurile sale despre partenerii cu care Moldova ar trebui să îşi consolideze relaţiile, Stoianoglo menţionează Rusia. În plus, lui Stoianoglo i se atribuie legături cu Veaceslav Platon, dat în urmărire în Moldova pentru fraudă bancară, care a fost eliberat din închisoare când Stoianoglo era procuror general, potrivit NewsMaker.
În 2019, Stoianoglo a revenit din politică în justiţie. A fost numit procuror general de către fostul preşedinte socialist Igor Dodon, urmare a unui concurs organizat de Consiliul Superior al Procurorilor. Nu şi-a dus însă mandatul de procuror general la final, fiind suspendat din funcţie în 2021 ca urmare a începerii cercetării sale pentru fals în declaraţii, corupere pasivă, abuz în serviciu şi depăşirea atribuţiilor de serviciu.
Numele actualului candidat PSRM la alegerile prezidenţiale apare în şase cauze penale, cinci dintre ele fiind încă în examinare.
După alegerea Maiei Sandu în 2020, aceasta şi-a exprimat nemulţumirea faţă de Stoianoglo în calitate de procuror general pentru că, în opinia sa, nu a reuşit să investigheze cazurile penale şi de corupţie de profil înalt care implică oligarhii din Moldova. Acesta a respins criticile ca fiind interferenţe politice. Stoianoglo a fost suspendat din funcţie în 2021 şi arestat în cursul unei anchete privind acuzaţii de corupţie şi abuz de putere. În cele din urmă, el a fost demis din funcţia de procuror general în septembrie 2023.
Cu toate acestea, guvernul nu a reuşit să prezinte dovezi convingătoare ale faptelor sale ilegale. În 2023, Stoianoglo a câştigat un proces împotriva Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a decis că dreptul său la un proces echitabil a fost încălcat.
TURUL AL DOILEA, DATE TEHNICE
Duminică, 3 noiembrie 2024, cetăţenii Republicii Moldova îşi vor alege preşedintele ţării pentru următorii patru ani. În Republica Moldova, funcţia prezidenţială are mai degrabă prerogative ceremoniale, de reprezentare, dar preşedintele propune, totuşi, numele prim-ministrului.
Pentru turul al doilea au fost organizate 2.219 secţii de votare, dintre care 1.988 sunt deschise pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 30 de secţii de vot pentru alegătorii din stânga Nistrului, iar 231 de secţii de vot sunt deschise în diaspora, în 37 de ţări, inclusiv cu 3 secţii de vot pentru cei care şi-au exercitat deja votul prin corespondenţă.
În România, ca şi la primul tur de scrutin, sunt deschise 16 secţii de vot, între care trei la Bucureşti.
Secţiile se vor deschide la ora locală 07:00 şi se vor închide la ora 21:00.
Pentru turul al doilea, Comisia Electorală Centrală (CEC) a tipărit în total 3.659.696 buletine de vot, dintre care 2.820.496 buletine de vot pentru secţiile de votare din ţară şi 839.200 buletine de vot pentru secţiile de votare din străinătate. La 2 octombrie, numărul de alegători care figurau înscrişi în registrul electoral al Republicii Moldova era de 3.302.142.
Pentru votul prin corespondenţă au fost expediate 1.809 plicuri cu buletine de vot, iar până la 31 octombrie 2024, ora 18:00, birourile electorale ale secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă din cele trei ţări au recepţionat 1.447 plicuri: Ottawa (Canada) – 436 plicuri, Washington D.C. (SUA) – 790 plicuri şi Stockholm (Regatul Suediei) – 221 plicuri.
Turul al doilea de scrutin va fi monitorizat de peste 2.400 de observatori naţionali şi internaţionali acreditaţi de către CEC.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, la scrutinul din 20 octombrie au participat în total 1.564.495 (51,75%) din alegătorii înscrişi în listele electorale, dintre care 16.133 de cetăţeni din localităţile din stânga Nistrului şi 240.720 la secţiile de votare din străinătate.
PERCHEZIŢII ÎN AJUN DE ALEGERI
După acuzaţiile de interferenţă externă care au venit chiar din partea şefei statului după primul tur de scrutin, dovedite şi de investigaţii jurnalistice sub acoperire, oamenii legii din Republica Moldova şi-au intensificat activităţile de contracarare a lor. Au fost făcute percheziţii, arestări, au fost găsite dovezi şi au apărut mărturisiri.
Astfel de acţiuni au avut loc chiar şi sâmbătă, în ajunul alegerilor. Oamenii legii au făcut percheziţii în oraşele Rîşcani şi Chişinău pentru finanţare ilegală şi corupere electorală. Autorităţile au avut informaţii că simpatizanţii şi membrii organizaţiei „Şor” şi ai Blocului „Victorie” – ambele controlate de oligarhul fugar Ilan Şor – racolează oameni şi le propun bani ca „să voteze împotriva unui candidat la alegerile prezidenţiale”. Potrivit unui comunicat al poliţiei, au ridicat fost ridicate mii de ziare cu inscripţia „Renaştere”, „Şor”, telefoane mobile în care era instalate aplicaţia băncii ruseşti PSB, contracte de muncă în Federaţia Rusă, liste şi caiete care conţin date personale, inclusiv contacte telefonice, liste cu numere de înmatriculare ale automobilelor, copii ale buletinelor de identitate ale persoanelor remunerate, documente, înscrisuri, liste de participanţi, carduri bancare, cartele SIM, dar şi sume băneşti importante, probe care urmează să fie analizate.
AUTOCARE CU CETĂŢENI MOLDOVENI ADUŞI DIN RUSIA
Pe de altă parte, mai multe autocare cu cetăţeni moldoveni, care veneau din Federaţia Rusă, au trecut frontiera Republicii Moldova în noaptea de 1 spre 2 noiembrie, a confirmat sâmbătă Inspectoratul General al Poliţiei (IGP) pentru TV8, precizând că este „o formă de transport organizat într-un anumit interes”.
Inspectoratul General al Poliţiei a menţionat că s-a constatat un aflux de mijloace de transport cu numere străine, care aduc cetăţeni moldoveni din Federaţia Rusă de la aeroportul din Istanbul. Transportatorii nu deţineau acte sau contracte de prestări de serviciu în acest scop. „Constatăm că este o formă de transportare organizată într-un anumit interes”, a precizat IGP.
Anterior, agenţia IPN relatease că trei autocare cu circa 150 de cetăţeni moldoveni care se întorceau din Federaţia Rusă au ajuns la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea în noaptea de 1 spre 2 noiembrie. Persoanele au călătorit gratuit cu avionul de la Moscova la Istanbul, iar de acolo şi-au continuat drumul în trei autocare cu numere numere moldoveneşti spre Bulgaria. Acolo, pasagerii au fost transferaţi în alte trei autobuze, aparţinând unei companii bulgare, cu care au ajuns la frontiera cu Republica Moldova. În urma discuţiilor cu pasagerii, angajaţii de la vamă au stabilit că aceştia nu au plătit nici pentru zbor, nici pentru călătoria cu autocarul. În Federaţia Rusă li s-a comunicat că transportul este organizat gratuit pentru cetăţenii care vor să se întoarcă acasă pentru a participa la al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie.
Un alt incident s-a petrecut vineri, cu două zile înainte de alegeri, când diverşi cetăţeni din Republica Moldova, inclusiv jurnalişti, au primit apeluri telefonice prin WhatsApp, unele de la numere de telefon cu prefix de România, în care erau ameninţaţi inclusiv cu moartea, dacă nu votează pentru Maia Sandu. Tot vineri, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a avertizat că cetăţenii primesc e-mailuri cu informaţii false că se plăteşte votul în favoarea actualei şefe a statului şi li se solicită să trimită duminică fotografii cu buletinul de vot, adică exact metodele pe care autorităţile le-au denunţat ca fiind folosite în turul întâi al prezidenţialelor şi la referendum de reţeaua oligarhului prorus Ilan Şor. În consecinţă, premierul Dorin Recean a transmis un mesaj populaţiei în care a avertizat că Republica Moldova se confruntă „cu un atac extrem” şi a dat asigurări că instituţiile statului vor asigura ordinea şi vor proteja cetăţenii. „Aceste acte de intimidare au un singur scop - să creeze panică şi frică. Ca oamenii să se teamă să iasă la vot”, a susţinut Recean.
MOBILIZARE MAI MARE LA VOT?
În turul doi, prezenţa la vot este de obicei mai mare decât în primul, deoarece electoratul devine mai mobilizat. Încă de dinainte de alegeri, experţii avertizau că încrederea în victoria Maiei Sandu din primul tur ar putea avea un efect negativ pentru candidata PAS, demobilizând o parte din electoratul său. Acum, când există riscul ca Sandu să piardă fotoliul de şef de stat, alegătorii săi ar putea fi mai activi.
Pe de altă parte, încrederea în victoria lui Sandu poate mobiliza şi electoratul opoziţiei. Totuşi, acum, când Stoianoglo are şanse reale de a câştiga, electoratul său ar putea de asemenea să se mobilizeze mai activ. În 2020, diferenţa prezenţei la vot între primul şi al doilea tur a fost de 10%. Anul acesta, însă, prezenţa din primul tur a depăşit 50%, ceea ce este o rată destul de ridicată pentru Moldova, arată NewsMaker.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
